Rezumat Legendele Olimpului de Alexandru Mitru

Rezumatul cartii de povestiri "Legendele Olimpului" scrisa de scriitorul român Alexandru Mitru si publicata pentru prima data in anul 1960 la editura Tineretului. Rezumat la celebra povestire despre mitologia greaca "Legendele Olimpului" în care sunt narate faptele legendare ale unor personaje din mitologia greacă. În 1972, cartea a primit premiul Ion Creangă din partea Academiei R.S. România.

Legendele Olimpului este o lucrare in doua parti (intitulate reprezentativ "Zeii" si "Eroii") apartinand lui Alexandru Mitru, in care sunt narate faptele legendare ale unor personaje mitologice din vechea Grecie. Va prezentam un rezumat, volumul I trateaza geneza si evolutia zeilor, pe cand volumul II se ocupa de eroi.







Volumul I - Zeii
Mitologia si legendele ne povestesc ca, lumea noastra cea de astazi, pamantul plin de flori si fructe, cu rauri limpezi si izvoare, soarele, luna, ziua, noaptea si vanturile, nu au fost intotdeauna astfel. Lumea intreaga era in haos, haos invartejit si negru, fara hotare, fara forma. Insa, precum cantau poetii, din haos s-a desprins pamantul. Pamantul nostru larg si darnic. Iar pamantul rupt din haos era insasi zeita Gheea.

Dragostea este cea care i-a unit pe zeita Gheea cu zeul Uranus, care era cerul, inalt si plin de stele. Din dragoste lor s-au nascut titanii, ciclopii cu un singur ochi, apoi hecatonhirii sau cetimanii ce aveau o suta de brate lungi si monstruoase dar si alti prunci hidosi si necrutatori.

Uranus avea darul de a vedea viitorul, astfel ca acesta afla ca unul dintre copiii sai il va rasturna si va prelua conducerea. Astfel, Uranus decide sa ii arunce in temnita pe toti copiii sai. Ajutati de mama lor, Gheea, acestia scapa iar Uranus este invins de Cronos.

Cronos este blestemat de Uranus sa aiba aceiasi soarta, si sa fie si el invins de unul dintre fiii sai. Pentru a nu ajunge in aceasta situatie Cronos a nascocit atunci un plan groaznic. Sa ii inghita cu totul pe nou-nascutii sai, caci nu avea incredere in nici o temnita in care ar fi putut sa ii inchida. Cronos a avut impreuna cu Reea doi baieti: Hades (Pluton) si Poseidon (Neptun), si trei fete: Hestia, Demetra si Hera. In momentul nasterii fiecare dintre acestia a fost inghitit de catre Cronos.

Reea urma sa nasca acum cel de-al al saselea copil si isi dorea ca macar pe acesta sa il salveze. Astfel, acesta i-a cerut sfatul mamei sale, Gheea, iar aceasta a ascuns-o intr-o pestera intunecoasa din insula Creta. Aici s-a nascut Zeus.

Reea s-a dus iute la Cronos si i-a dat o piatra infasurata in scutece moi, spunand ca e copilasul. Grabit, si cum nu vedea prea bine, Cronos a insfacat pietroiul si l-a inghitit pe loc, multumit ca a indepartat primejdia.

Zeus a ramas in grija unor semizei, nascuti de bunica lui, Geea. Acestia au primit porunca sa faca zgomot mare, sa cante si sa dantuiasca, lovindu-si scuturile cu armele, ca sa nu se auda cumva plansetul copilului in cer, la tatal sau. El a fost ingrijit de nimfele Ida si Adrasteea. Doica i-a fost capra Amalteea, adusa de nimfe pentru a hrani copilul cu laptele ei. Capra avea grai omenesc si se juca cu Zeus cum se joaca mamele cu copiii lor. Zeus crestea vazand cu ochii si era foarte puternic inca de mititel. Se poveste ca, jucandu-se la un moment dat cu Amalteea, a apucat-o de un corn atat de tare, ca a ramas cu el in mana. Lui Zeus i-a parut rau ca i-a rupt cornul Amalteeei, fiindca tinea foarte mult la ea. De aceea, a hotarat ca acest corn sa fie mereu plin cu fructe: mere, pere, struguri, smochine si altele, astfel incat capra sa aibe mereu hrana din belsug. Mai tarziu, cornul avea sa primeasca denumirea de cornul abundentei, iar semnul sau pictat pe locuinte avea sa fie socotit aducator de noroc. In momentul mortii Amalteeei, Zeus a pus-o pe bolta cereasca, sub forma constelatiei Caprei, iar cu pielea ei fermecata se spune ca ar fi fost acoperita pavaza sau egida zeitei Atena.

Cu lapte de capra si miere de albine, cu nectar si cu ambrozie, Zeus a crescut intr-un an cat altii in douazeci si cinci, asa ca dupa un an era gata sa il rastoarne pe Cronos, tatal sau, si sa preia puterea. Era ferm hotarat sa isi elibereze fratii, despre care ii povestisera mama si bunica. Zeus a turnat o licoare fermecata in bautura tatalui sau, Cronos, iar Reea i-a dat-o lui Cronos sa o bea cand acesta s-a intors acasa. Dar imediat dupa aceasta, Cronos a inceput sa verse si i-a dat afara pe toti copiii inghititi, care crescusera in pantecele lui.

Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) si-au facut tabara pe muntele Olimp. Zeus a fost ales lider si au inceput pregatirile de lupta cu zeii cei batrani. Ei i-au eliberat pe ciclopi si hecatonhiri din temnitele in care ii tinuse Cronos. Multumiti, ciclopii au faurit fulgerele, tunetele si trasnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus, apoi o furca mare cu trei dinti, tridentul, pentru Poseidon si o casca fermecata, ce il facea nevazut cand o punea pe cap, lui Hades.

Lupta dintre zeii tineri si zeii cei batrani (ajutati de titani si uriasi) a durat 10 ani. In final, zeii condusi de Zeus, au invins si preluat puterea.

Zeus a fost intronat conducator, in palatul de pe muntele Olimp. La picioarele sale era vulturul care ii adusese pe cand era copil, zi de zi, nectarul, bautura zeilor nemuritori. Zeus era stapanul intregului Olimp si al pamantului, fiind necrutator de exemplu cu Prometeu care aduce focul pe pamant oferind caldura si o noua viata, cu pamantenii carora le trimite bolile, nenorocirile si toate relele in Cutia Pandorei, dar si cu alti zei care nu se supuneau orbeste lui. Tot Zeus pacaleste mai multe pamantence, avand cu ele nenumarati copii, desi era casatorit cu Hera.

Zeus a hotarat sa imparta lumea. A oprit pentru sine in chip deosebit, cerul. Poseidon a primit apele din mari, fluviile si izvoarele, iar Hades a devenit stapanul tinuturilor de sub pamant.

Zeus le-a chemat apoi pe surorile sale: Hestia, Demetra si Hera. Hestia (Vesta) a devenit zeita caminului familial si a focului din vatra casei. Demetra (Ceres) a devenit zeita holdelor bogate si livezilor roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus a hotarat sa o ia de sotie.

Dupa ce a hotarat ce vor stapanii zeii cei mari, si pentru ca mai avea stapaniri de oferit, Zeus si-a chemat copiii. Palas - Atena (Minerva), nascuta din capul lui Zeus, a devenit zeita intelepciunii, a cugetarilor adanci, a maiestriei in munca sau in razboaie. Hefaistos (Vulcan), cel urat si greoi, dar puternic si priceput, a fost numit zeu peste mestesuguri. Zeul razboaielor a devenit certaretul Ares (Marte). Zeu al negotului, al hotiei, al calatoriilor pe mare si pe uscat, a fost numit Hermes (Mercur) - fiul lui Zeus si al Maiei. El avea sa fie si curierul zeilor, caci era tare iute de picior.

Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care i-a avut cu zeita Leto, Apollo si Artemis. Pe Apollo l-a numit zeu al zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeita vanatorii si a luminii lunii.

Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita (Venus), nascuta din spuma marii. Ea a devenit zeita dragostei si a frumusetii si avea sa fie insotita mereu de porumbitele care ii adusesera ambrozie lui Zeus cand era mic. Porumbitele aveau sa ramana pe vecie simbolul blandetii si iubirii.

Volumul II - Eroii
Cartea ne povesteste istoria eroilor din trecutul indepartat, despre primii eroi care au salvat oamenii, creati, ni se spune, de Prometeu. In acest volum se pot gasi eroii: Perseu, Heracle, Tezeu, Dedal si Icar, Castor si Polux, Belerofon, Asclepio, Meleagru, Orfeu si Euridice, Intemeierea Tebei, Expeditia argonautilor, Razboiul troian, Intoarcerea aheilor in Elada, Pataniile lui Ulise si Aventuroasa calatorie a lui Enea.

Perseu, erou de origine argiana dar cinstit in toata Elada, personaj legendar, era fiul lui Zeus si al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. Printre ispravile sale se numara rapunerea Meduzei, infrangerea marelui Atlas (ramas impietrit pentru vecie tinand pe umeri bolta cereasca), omorarea monstrului lui Poseidon, invingerea lui Fineu si multe altele. Pentru uciderea Meduzei, Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp, mai cu seama de Hermes, care i-a daruit spada sa ascutita (singura care o putea strapunge pe Medusa) si de Atena, care i-a dat un scut de bronz in care vedeai ca intr-o oglinda. Perseu a mai primit coiful lui Hades - care il facea invizibil pe cel care-l purta, niste sandale inaripate si o traista care se marea sau se micsora pe masura ce puneai in ea de la nimfe. Perseu cu Andromeda (fiica regelui Kefeus, din Etiopia) au avut sapte fii: Perses, Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon si Cynurus si doua fiice: Gorgophone (ucigasa de gorgone) si Autochtoe.

Heracle (Hercule) este cel mai cunoscut erou din mitologia greaca, neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in randul zeilor devenind astfel nemuritor. A fost fiul lui Zeus si al Acmenei. Datorita geloziei sotiei lui Zeus, Hera, acesta a fost blestemat, si intr-un exces de nervozitate si-a ucis sotia si copii. In urma savarsirii acestei crime, eroul consulta oracolul din Delphi. Pentru ispasire, Apollo ii porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. In slujba acestuia, Heracle savarseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (ispravile) lui Heracles. Printre faptele sale eroice se numara rapunerea leului din Nemeea, lupta cu Hidra, prinderea mistretului de pe muntele Erymanthus, infrangerea pasarilor stimfaliene, vanarea caprioarei zeitei Artemis, uciderea mistretului din Erimant, curatarea gunoiului din grajdurile lui Augias, prinderea taurului lui Poseidon, aducerea cailor lui Diomede, lupta cu amazoanele pentru cingatoarea Hipolitei, adunarea vacilor lui Gerione, rapirea cainelui Cerber, infrangerea lui Nereu, eliberarea lui Prometeu, aducerea merelor de aur, etc.

Tezeu, celebrul razboinic si erou atenian, este cel mai bine cunoscut pentru ca l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumatate om si pe jumatate taur, care traia sub palatul regelui Minos din Cnossos. Tezeu era fiul lui Poseidon si al Etrei. De tanar dobandeste sabia si sandalele lui Egeu. El este cel ce ii invinge pe Sciron si Procust, ajungand regele Atenei.

Dedal a fost un arhitect si sculptor faimos din mitologia greaca. Este cunoscut mai ales pentru crearea celebrului Labirint din Creta, la cererea regelui Minos, pentru inchiderea Minotaurului. Drept razbunare si pentru ca a fost complicele reginei Pasiphae, Minos l-a inchis pe arhitect si pe fiul acestuia, Icar, in acel edificiu, a carui iesire a fost zidita. Pentru a se salva, Dedal, cu multa ingeniozitate, confectioneaza doua perechi de aripi artificiale, pentru el si fiul sau. Reuseste sa se salveze, insa Icar, avid de inaltimi si manat de ambitia nebuneasca de a atinge soarele, se prabuseste si moare.

Belerofon a fost fiul lui Glaucos, regele Corintului si l-a avut ca bunic pe Sisif, cel care a fost trimis in Tartarusca pedeapsa pentru multiplele sale pacate. Cea mai mare isprava a lui Belerofon a fost omorarea Himerei, un monstru care, conform afirmatiilor lui Homer, avea cap de leu, trup de capra, coada de sarpe si rasuflare de foc. Stiind ca nu poate birui Himera decat acela care stapaneste calul inaripat Pegas iesit din trupul Meduzei, Belerofon ajutat de zeita Palas - Atena (zeita i se arata in somn, ii ofera niste fraie de aur si il invata cum sa prinda calul), reuseste sa il captureze pe Pegas, il imblanzeste, apoi ucide Himera. Mai tarziu, Belerofon simtindu-se plin de orgoliu a vrut sa urce cu calul sau Pegas pana in Olimp pentru a fi egal cu zeii, insa Zeus s-a infuriat vazand aceasta indrazneala. Zeus ordona vulturului sau sa il muste pe Pegas. Calul se scutura de durere, iar Belerofon cade din sa si moare in Corint unde i se ridica un monument de piatra.

Asclepio era fiul lui Apollo si al Coroniei. Era inzestrat cu puteri supranaturale, de a vindeca bolnavi si de a invia morti. Hades, zeul intunericului, ii cere lui Zeus sa-l loveasca cu focul ceresc. Asclepio moare si ajunge pe bolta cereasca sub forma unei constelatii.

Ulise sau Odiseu, personaj mitologic, a fost celebrul erou grec (cunoscut din Iliada, dar mai ales din Odiseea) care a participat la razboiul troian. Odiseu era regele Ithacai si fiul lui Laertes (dupa o versiune, dupa o alta, al lui Sisif) si al Anticleei. S-a casatorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. In razboiul troian, Odiseu are un rol important. A fost obligat de soarta sa poarte razboaie lungi, sa-si demonstreze vitejia prin invingerea Ciclopului Polifen si multe altele. Una din cele mai cunoscute legende despre el se refera la arderea Troiei pana la temelii, folosind siretlicul calului de lemn, binecunoscutul cal troian.

Ahile, fiul zeitei Tetis (zeita curcubeului) si al unui pamantean, Anchise, se remarca prin batalia dusa cu amazoanele, prin puterile de semizeu, datorita spalarii sale in raul Stix, raul care despartea Infernul de Pamant, de catre mama sa la nastere. A participat la razboiul troian de partea grecilor. Era de neinfrant, doar Apollo cunoastea secretul sau, si anume faptul ca nu putea fi ranit cu arma decat in calcai, deoarece cand a fost scaldat, a fost tinut de calcai. Mai mult decat atat, nu putea pieri de arma vreunui muritor, chiar daca il nimerea in calcai, decat ajutat de un zeu. Astfel, sageata din arcul lui Paris, calauzita de Apollo, il va invinge pe marele Ahile.