Rezumat Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă

Rezumat scurt al basmului cult "Povestea lui Harap-Alb" scris de scriitorul român Ion Creangă si publicat in anul 1877 in revista Convorbiri literare. Rezumat la celebrul basm românesc "Povestea lui Harap Alb" scris de povestitorul român Ion Creangă si aparut pe data de 1 august 1877. In acelasi an, poetul Mihai Eminescu la publicat in ziarul Timpul.

Tema basmului este reprezentată de lupta binelui împotriva răului, încheiată cu victoria binelui. Personajul principal parcurge astfel o aventură eroica imaginară, un drum al maturizării morale și etice presărat de diferite probe și obstacole.

Un alt rezumat la Harap Alb







Rezumatul basmului "Povestea lui Harap-Alb
     Verde Imparat, care domnea in regatul de la capatul pamantului, ii trimite fratelui sau, Craiul, o scrisoare, prin care ii spune sa-i trimita cel mai destoinic fiu al sau pentru a-l lasa rege in regatul sau, deoarece el nu avea baieti, ci numai trei fete. A doua zi, imparatul ii cheama la el pe cei trei fii ai lui si ii intreaba care din ei doreste sa plece la fratele sau, pentru a-l urma la tron. Fiul cel mare se hotaraste sa plece el. In timp ce feciorul se pregatea de drum, Craiul punea la cale un plan prin care sa vada curajul lui. Ia o piele de urs, se imbraca cu ea, se ascunde sub un pod, iar cand feciorul trece pe acolo, acesta ii iese in fata. Speriat se intoarce rusinat acasa. Acelasi lucru se intampla si cu fiul cel mijlociu.
     Craiul, dezamagit de fiii lui, ii face de rusine, iar cel mic iasa suparat afara. In fata lui apare o batranica care ii cere milostire si il intreaba ce a patit. Ca sa scape de ea feciorul ii da un ban, iar acesta il sfatuieste sa ia hainele vechi ale imparatului si sa plece la drum, iar calul sa si-l aleaga punand o tavita cu jaratic in mijlocul hergheliei si calul care va manca din jaratic acela sa-l ia.
     Mezinul insa reuseste sa invinga proba tatalui sau si obtine incuviintarea de a pleca spre imparatia lui Verde Imparat. Povatuit de Sfanta Duminica, pe care a ajutat-o, mezinul isi alege calul, armele si hainele, pe care le-a avut tatal sau cand a fost mire si pleaca la drum dupa ce primeste sftaturile Craiului, printre care acela de a se feri de omul span si de omul ros. Cu toate acestea, el este pacalit de Span, care, prin viclesug, il face sluga. Sub amenintarea mortii, feciorul de crai jura ca nu va spune nimanui cine este de fapt. Spanul ii da numele de Harap-Alb, care-l sujeste cu credinta, respectandu-si juramantul facut. Ajunsi la palatul Imparatului Verde, spanul se da drept nepotul acestuia si, dintr-un nemasurat orgoliu, il supune pe Harap-Alb la incercari primejdioase, cu speranta ca va scapa de el: sa-i aduca “salati din gradina ursului”; pielea unui cerb fabulos, batuta in nestemate; sa-i aduca fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea.
     Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici, de albine si povatuit permanent de calul sau, Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele. Cei cinci prieteni fabulosi: Ochila, Setila, Gerila, Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta sa invinga piedicile ivite in incercarea de a o aduce pe fiica Imparatului Ros la curtea lui Verde-Imparat. Aici sunt intampinati cu toate onorurile, dar fata Imparatului Ros il respinge pe Span si dezvaluie celor de fata taina ca Harap-Alb este adevaratul nepot al lui Verde-Imparat. Dat in vileag, Spanul se repede si reteaza capul lui Harap-Alb, dar fata il inconjoara cu trei smicele de mar dulce, il stropeste cu apa vie si il invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu. Atunci, calul fermecat il apuca pe Span si il azvarle in inaltul cerului, de unde cade pe pamant si moare.
     Verde-Imparat il casatoreste pe Harap-Alb cu fata lui Rosu-Imparat, iar la nunta lor au fost poftiti toti prietenii care l-au ajutat sa treaca probele. Harap Alb devine rege si toti traiesc fericiti pana la adanci batraneti.