Rezumat scurt Soacra cu trei nurori de Ion Creangă

Rezumat scurt la povestea basm pentru copii "Soacra cu trei nurori" scrisă de scriitorul român Ion Creangă. Rezumat scurt de o pagină de fișier word la povestirea "Soacra cu trei nurori" în care este vorba despre o babă care avea trei flăcăi. Baba îi însură pe toți trei și apoi începu să se poarte urât cu nurorile ei. Le punea să muncească din greu și le dădea mâncare puțină. Sătule de soacra cea rea, nurorile se vorbiră și făcură în așa fel încât să scape de soacră și fiecare să primească câte una din casele babei.

Descarcă PDF cu Soacra cu trei nurori





Vezi si
Rezumat la Amintiri din copilărie
Rezumat la Capra cu trei iezi
Rezumat la Cinci pâini
Rezumat la Dănilă Prepeleac
Rezumat la Fata babei și fata moșnegului
Rezumat la Povestea lui Harap Alb
Rezumat la Povestea lui Stan Pățitul
Rezumat la Povestea porcului
Rezumat la Prostia omenească
Rezumat la Punguţa cu doi bani
Rezumat la Pupăza din tei

Rezumat Soacra cu trei nurori de Ion Creangă
Era odată o babă care avea trei băieți. Și baba fusese strângătoare și vrând să aibă băieții lângă ea, mai ridică două case în curte, una în stânga celei bătânești și a doua în dreapta. Când veni vremea de însurătoare pentru băiatul cel mare, baba îi găsi nevastă și după ce făcură nunta, începu s-o asuprească și s-o certe pe noră. O punea la multe munci, o punea să muncească noaptea și îi dădea mâncare cu porția. Îi mai spuse și că are un ochi la ceafă care stă tot timpul deschis și veghează la ce face ea.

După ceva timp, baba îl însură și pe băiatul cel mijlociu și continuă în același fel și cu nora cea nouă. Nora cea mare îi spuse norei mijlocii secretul soacrei cu ochiul atoatevăzător, și amândouă se puseră pe muncă suportând în continuare umilințele soacrei.

Când veni vremea de însurătoare pentru băiatul cel mic, baba vru să-i găsească fată, însă până să facă ea asta, băiatul își găsi singur o mireasă și veni cu ea acasă.

După ce făcură nunta, băieții se duseră iar la muncă și cele trei nurori rămaseră singure acasă cu soacra. Nora cea mică se cam codea la muncă și celelalte fete îi explicară cum stă treaba cu ochiul soacrei care vede tot. Fata cea mică nu crezu și le întrebă pe fete ce este de mâncare. Nurorile cele mari îi dădură niște mămăligă rece și niște ceapă și îi spuseră  că restul de mâncare este al soacrei.

Fata cea tânără își făcu planul și pregăti numai bunătățuri, și împreună mâncară și băură până le apucă cântatul și jelitul. Când se trezi baba, le auzi pe nurori jelind-o și văzu pene de la găinile mâncate și harababură prin curte. Baba se supără foate tare și de atunci începu să le asuprească și mai rău.





Într-o zi, fata cea mică sătulă de răutatea soacrei, făcu un plan și îi spuse norei cea mare să o ia pe babă și s-o dea cu capul de peretele dinspre răsărit, iar celei mijlocii, s-o dea cu capul de peretele dinspre apus.
Toate trei intrară în casă peste babă și îi străpunseră limba cu un ac, ca să nu mai poată vorbi. Apoi nora cea mare și cea mijlocie începură s-o dea pe soacră cu capul de pereți, iar cea mică o trântește jos și o lovește cu picioarele.

Nu mai trecu mult și veniră și băieții de la muncă. O găsiră pe mama lor aproape moartă și fără să poată să vorbească, încerca să le explice prin semne ce se întâmplase. Arătă spre nora cea mare și spre peretele de la răsărit, spre nora cea mijlocie și spre peretele de la apus, și spre nora cea mică și podeaua casei.

Nora cea mică le explică băieților că mama lor vrea să le împartă averea astfel: Băiatul cel mare și nevasta lui să ia casa de la răsărit, băiatul cel mijlociu și nevasta lui să ia casa de la apus, iar cel mic și nevasta lui să rămână în casa bătrânească. După  o zi soacra muri, iar fii ei și cu nurorile se mutară fiecară la casele lor, după cum spusese nora cea mică.