Rezumat Fata babei și fata moșnegului
Rezumat la povestea basm pentru copii "Fata babei și fata moșnegului" scrisă de scriitorul român Ion Creangă. Rezumat scurt de o pagină de fișier word la povestirea "Fata babei și fata moșnegului" în care este vorba despre un moș și o babă care fiecare aveau câte o fată. Fata moșului era frumoasă și foarte harnică , iar fata babei era slută și leneșă.
Vezi si
Rezumat la Amintiri din copilărie
Rezumat la Capra cu trei iezi
Rezumat la Cinci pâini
Rezumat la Dănilă Prepeleac
Rezumat la Povestea lui Harap Alb
Rezumat la Povestea porcului
Rezumat la Prostia omenească
Rezumat la Pupăza din tei
Rezumat Fata babei și fata moșnegului de Ion Creangă
Era odată un moșneag și o babă, care aveau fiecare câte o fată. Fata babei era urâtă și lenesă, în timp ce fata moșului era frumoasă și harnică. Baba și fata ei se luau mereu de fata moșului și o puneau numai pe ea la muncă. Nu o lăsau pe fată nici măcar să meargă în sat la sărbători sau în zilele de duminică, iar când moșul se întorcea acasă, amândouă o vorbeau de rău.
Într-o zi, sătul de gura babei care spunea că fata lui este rea și neascultătoare, bătrânul o chemă la el pe fată și îi spuse să plece în lume, dându-i sfat să fie cuminte și ascultătoare.
Fata moșneagului plecă și pe drum se întâlni cu o cățelușă bolnavă care-i ceru fetei s-o ajute. Fetei, i se făcu milă de ea și o îngriji cum știu ea mai bine. Mai merse ce mai merse și întâlni un un păr plin de omizi care și el îi ceru fetei ajutor. Îngriji și pomul și plecă mai departe.
Merse ce merse și văzu o fântână părăsiță și aproape secată, care, cum o văzu pe fată, îi ceru ajutorul. Fata o îngriji și merse mai departe, unde dădu de un cuptor nelipit care era aproape să se prăbușească. Ajută și cuptorul și plecă din nou la drum.
Merse mai departe și dădu de o casă unde o întâmpină o bătrână. După ce bătrâna îi spuse că ea este Sfânta Duminică, fata îi ceru să slujească la ea. A doua zi, fata moșneagului făcu curățenie, găti și îngriji toate vietățile care trăiau în pădurea de lângă casa Sfintei Duminici. Când se întoarse bătrâna acasă și văzu totul aranjat, se bucură și îi zise fetei să urce în pod și să ia lada pe care o vrea, dar să n-o deschidă până când nu ajunge acasă.
Fata luă lada cea mai urâtă și veche, și plecă spre casa părintească. Pe drum se întâlni cu cuptorul care îi dădu pâine caldă, se întâlni cu fântâna care îi dădu apă rece să bea, se întâlni și cu părul care își lăsă crengile în jos pentru ca fata să culeagă pere, și de asemenea, se întâlni și cu cățelușa care-i dădu salba cu galbeni pe care o avea la gât.
Când ajunse acasă, îi arătă tatălui ei ce primise și împreună deschiseră lada de la Sfânta Duminică. Din ladă ieșiră herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi, iar baba și fata ei se supărară de invidie. Fata babei se hotărâ să plece și ea de acasă și pe drum se întâni cu cățelușa bolnavă, părul plin de omizi, fântâna aproape secată și cuptorul aproape surupat. Toate îi cerură fetei ajutorul, dar aceasta nu vru și plecă mai departe.
În cele din urmă ajunse și la Sfânta Duminică și se angajă să slujească, însă, în loc să facă treburile pe care bătrâna îi spusese să le facă, fata babei arse mâncarea, nu făcu curățenie și nu îngriji vietățile pădurii. Când se întoarse Sfânta Duminică, o puse să-și aleagă o ladă, iar ea o aleasă pe cea mai nouă și cea mai frumoasă.
Plecă și pe drum întâlni cuptorul cu pâinea caldă, care în loc s-o lase să mănânce, o arse la mâni. La fel se întâmplă și cu fântâna care secă când încercă să bea apă. Părul își ridică crengile ca să nu ajungă la pere, iar cățelușa o mușcă când încercă să-i ia salba de la gât.
Fata ajunse acasă și împreună cu baba deschiseră lada. Din ladă ieșiră o mulțime de balauri care, imediat le mâncară și pe babă și pe fata ei. Moșneagul și fata lui rămaseră singuri și trăiră în bogăție.
Vezi si
Rezumat la Amintiri din copilărie
Rezumat la Capra cu trei iezi
Rezumat la Cinci pâini
Rezumat la Dănilă Prepeleac
Rezumat la Povestea lui Harap Alb
Rezumat la Povestea porcului
Rezumat la Prostia omenească
Rezumat la Pupăza din tei
Rezumat Fata babei și fata moșnegului de Ion Creangă
Era odată un moșneag și o babă, care aveau fiecare câte o fată. Fata babei era urâtă și lenesă, în timp ce fata moșului era frumoasă și harnică. Baba și fata ei se luau mereu de fata moșului și o puneau numai pe ea la muncă. Nu o lăsau pe fată nici măcar să meargă în sat la sărbători sau în zilele de duminică, iar când moșul se întorcea acasă, amândouă o vorbeau de rău.
Într-o zi, sătul de gura babei care spunea că fata lui este rea și neascultătoare, bătrânul o chemă la el pe fată și îi spuse să plece în lume, dându-i sfat să fie cuminte și ascultătoare.
Fata moșneagului plecă și pe drum se întâlni cu o cățelușă bolnavă care-i ceru fetei s-o ajute. Fetei, i se făcu milă de ea și o îngriji cum știu ea mai bine. Mai merse ce mai merse și întâlni un un păr plin de omizi care și el îi ceru fetei ajutor. Îngriji și pomul și plecă mai departe.
Merse ce merse și văzu o fântână părăsiță și aproape secată, care, cum o văzu pe fată, îi ceru ajutorul. Fata o îngriji și merse mai departe, unde dădu de un cuptor nelipit care era aproape să se prăbușească. Ajută și cuptorul și plecă din nou la drum.
Merse mai departe și dădu de o casă unde o întâmpină o bătrână. După ce bătrâna îi spuse că ea este Sfânta Duminică, fata îi ceru să slujească la ea. A doua zi, fata moșneagului făcu curățenie, găti și îngriji toate vietățile care trăiau în pădurea de lângă casa Sfintei Duminici. Când se întoarse bătrâna acasă și văzu totul aranjat, se bucură și îi zise fetei să urce în pod și să ia lada pe care o vrea, dar să n-o deschidă până când nu ajunge acasă.
Fata luă lada cea mai urâtă și veche, și plecă spre casa părintească. Pe drum se întâlni cu cuptorul care îi dădu pâine caldă, se întâlni cu fântâna care îi dădu apă rece să bea, se întâlni și cu părul care își lăsă crengile în jos pentru ca fata să culeagă pere, și de asemenea, se întâlni și cu cățelușa care-i dădu salba cu galbeni pe care o avea la gât.
Când ajunse acasă, îi arătă tatălui ei ce primise și împreună deschiseră lada de la Sfânta Duminică. Din ladă ieșiră herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi, iar baba și fata ei se supărară de invidie. Fata babei se hotărâ să plece și ea de acasă și pe drum se întâni cu cățelușa bolnavă, părul plin de omizi, fântâna aproape secată și cuptorul aproape surupat. Toate îi cerură fetei ajutorul, dar aceasta nu vru și plecă mai departe.
În cele din urmă ajunse și la Sfânta Duminică și se angajă să slujească, însă, în loc să facă treburile pe care bătrâna îi spusese să le facă, fata babei arse mâncarea, nu făcu curățenie și nu îngriji vietățile pădurii. Când se întoarse Sfânta Duminică, o puse să-și aleagă o ladă, iar ea o aleasă pe cea mai nouă și cea mai frumoasă.
Plecă și pe drum întâlni cuptorul cu pâinea caldă, care în loc s-o lase să mănânce, o arse la mâni. La fel se întâmplă și cu fântâna care secă când încercă să bea apă. Părul își ridică crengile ca să nu ajungă la pere, iar cățelușa o mușcă când încercă să-i ia salba de la gât.
Fata ajunse acasă și împreună cu baba deschiseră lada. Din ladă ieșiră o mulțime de balauri care, imediat le mâncară și pe babă și pe fata ei. Moșneagul și fata lui rămaseră singuri și trăiră în bogăție.
Post a Comment