Rezumat scurt "Bunicul" de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Rezumat scurt al povestirii "Bunicul" scrisă de autorul român Barbu Ștefănescu Delavrancea si publicata in anul 1893. Rezumat la nuvela "Bunicul" in care este vorba de bunicul care primeste vizita fiicei sale a celor doi nepoti. Baiatul si fata il trag pe bunic de mustati pana il trec lacrimile pe acesta.
Rezumat Bunicul
Bunicul se uita si numara florile stand pe prispa. El avea plete albe peste care ziceai ca a nins ani multi si grei, mustata, barba, dar ochi sai ramasesera blanzi si mangaietori. El se intreba cine tranteste poarta, dar erau doi copii, o fata si un baiat. Ei erau rosi si bucalati, si sarutara mainile lui ,,tata-mosu “ .
Fetita era curioasa de ce zboara pasarile, dar bunicul o lamuri, fiindca au aripi. Ea zice ca si rata are aripi, atunci de ce nu zboara? El spuse ca ele zboara dar nu la asa de mare inaltime, si intreba unde se duc cocorii si randunelele. Dansul raspunse ca ele se duc unele in tara cocorilor, iar altele in tara randunelelor.
Baiatul zicea ca vrea sa aibe aripi sa zboare foarte sus si ca va aduce doua pasari si una batranului.
Copii se urcara pe genunchiul dansului. Ei cantau si bateau din palme, cand o vazura pe mama lor si batranul ii spuse sa-i lase pe copii sa mearga la el, iar mama lor intra in casa.
Dupa ce mama intra in casa, copii si bunicul continuara distractia si, la un moment dat, copii ‘imparteau’ obrajii batranului.
Ei au impartit si mustata si barba, iar cand au ajuns la impartirea barbii, au tras atat de tare incat a simtit si batranul. La mustata ei se certara cate din fire sunt mai lungi si fiecare a tras pana i-au dat lacrimile de durere bunicului. La obraji se certau ca unu este mai cald, altul mai frumos, celalat are un ochi verde, iar altul ca are un verde si mai patrunzator si tot asa pana cand fiecare trage cate o palma la obrazul celuilalt. Si incepura sa planga pana cand aparu mama lor, care ii certa, dar batranul ii spuse sa-i lase pe copii la el .
Sa ai intotdeauna grija ce faci ca poti rani pe cineva !
Rezumat Bunicul
Bunicul se uita si numara florile stand pe prispa. El avea plete albe peste care ziceai ca a nins ani multi si grei, mustata, barba, dar ochi sai ramasesera blanzi si mangaietori. El se intreba cine tranteste poarta, dar erau doi copii, o fata si un baiat. Ei erau rosi si bucalati, si sarutara mainile lui ,,tata-mosu “ .
Fetita era curioasa de ce zboara pasarile, dar bunicul o lamuri, fiindca au aripi. Ea zice ca si rata are aripi, atunci de ce nu zboara? El spuse ca ele zboara dar nu la asa de mare inaltime, si intreba unde se duc cocorii si randunelele. Dansul raspunse ca ele se duc unele in tara cocorilor, iar altele in tara randunelelor.
Baiatul zicea ca vrea sa aibe aripi sa zboare foarte sus si ca va aduce doua pasari si una batranului.
Copii se urcara pe genunchiul dansului. Ei cantau si bateau din palme, cand o vazura pe mama lor si batranul ii spuse sa-i lase pe copii sa mearga la el, iar mama lor intra in casa.
Dupa ce mama intra in casa, copii si bunicul continuara distractia si, la un moment dat, copii ‘imparteau’ obrajii batranului.
Ei au impartit si mustata si barba, iar cand au ajuns la impartirea barbii, au tras atat de tare incat a simtit si batranul. La mustata ei se certara cate din fire sunt mai lungi si fiecare a tras pana i-au dat lacrimile de durere bunicului. La obraji se certau ca unu este mai cald, altul mai frumos, celalat are un ochi verde, iar altul ca are un verde si mai patrunzator si tot asa pana cand fiecare trage cate o palma la obrazul celuilalt. Si incepura sa planga pana cand aparu mama lor, care ii certa, dar batranul ii spuse sa-i lase pe copii la el .
Sa ai intotdeauna grija ce faci ca poti rani pe cineva !
Post a Comment