Comentariu "Rondelul ajungerii la cer" si poezia de Alexandru Macedonski

Comentariu la poezia "Rondelul ajungerii la cer" scrisa de poetul roman Alexandru Macedonski. Citeste poezia rondel "Rondelul ajungerii la cer" pe care o gasiti mai jos in pagina impreuna cu un comentariu pentru ea.

Macedonski este unul dintre puținii autori români de rondeluri. Poezia "Rondelul ajungerii la cer" face parte din ciclul de rondeluri "Rondelurile celor patru vânturi" care a fost publicat in volumul postum "Poema Rondelurilor" in 1927.

Rondelul este o poezie scurtă cu formă fixă, a cărei structură se bazează, ca și balada, pe refren, care a apărut în Franța medievală sub denumirea de rondeau.

Vezi si
Comentariu "Rondelul Cupei de Murano"
Comentariu "Rondelul Rozelor de august"
Comentariu "Rondelul rozelor ce mor"
Doua comentarii Noapte de decemvrie
Comentariu scurt Rondelul cascadelor de roze

Citeste poezia rondel "Rondelul ajungerii la cer"
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci...
Te-aruncă-n el un cântec-nalt,
În care-al vieții plâns îneci.

Spărgând fluidicul său smalt,
Ca o săgeată de-aur treci. --
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci.

I se mai dă-n sfârșit asalt
Sub jar de patimi când te pleci,
În al tău suflet când n-ai alt
Decât fiorii dulci și reci... --
În cer s-ajunge dintr-un salt.

Comentariu la "Rondelul ajungerii la cer" de Alexandru Macedonski

Rondelul ajungerii la cer este  compus  din doua catrene si o strofa de cinci versuri. Inceputul este reluat la sfarsit astfel configurand poeziei forma de rondel.

Primul vers reflecta, in esenta, tema de baza a poezii. De fapt acest rondel este o metonimie a creatiei. Chiar in primul vers ”In cer s-ajunge ditr-un salt”  este prezentata idea ca crearea unei opere se poate realiza in scurt timp.

Observam antiteza intre primul vers si al 2-lea, deasemenea intre versul 3 si 4. De altfel autorul precizeaza  ca “dintr-un salt”, si “un cintec inalt” ne poate aduce in acel univers al cerului, al creatiei. Totodata  afirma ca putem sa nu ajugem in veci si sa rămânem în “al vietii plâns îneci”. Astfel se face referinta la universul real pe care poti sa nu-l parasesti, in pofida incercarilor.

Metafora “fluidicul smalt” reflecta faptul ca scriitorul incearca sa  depaseasca propriile sale limite in procesul de creatie. De aici si vine ideea ca odata depasindu-si propria conditie in procesul de creatie, atunci opera sa devine de valoare. Comparatia “ca o sageata de-aur treci” evidentiaza ideea ca inspiratia si insusi procesul de creatie are loc foarte rapid.

Totusi in ultima strofa autorul precizeaza “i se mai da-n sfârșit un asalt” punând accent pe sustinerea spiritului creator. Metafora “sub jar de patimi te apleci” ne prezinta acele sentimente puternice care il ghideaza pe scriitor in crearea unei opere de valoare. Secventa “decit fiorii dulci si reci...” prezita ansamblul de trairi pe care însuși poetul le traieste si le trece prin propria personaliate. Cele 3 puncte simbolizeza o continuitate ale acestor sentimente. Anume faptul ca ele sunt reale si sunt trecute prin autor, fac ca opera sa fie unica.

De aici desprindem mesajul operei, faptul ca este simplu de a scrie versuri dar cu mult mai greu sa te afirmi sa ramâi in memoria cititorilor.

Poezia data este o ars poetica fiindca exprima direct viziunea autorului asupra artei si scriitorului. Este direct exprimata ideea cum trebuie sa fie un scriitor si cum trebuie sa fie operele sale. Totodata mentioneaza si riscul la care este expus un artist atunci când creeaza - la faptul de a nu fi recunscut.

Daca e sa vorbim despre titlul poeziei” Rondelul ajungerii la cer” devine simbolic si sugereaza drumul pentru a ajunge la ideal si totodata cum sa te mentii pe acel piedistal. Poetul se inalta necontenint deasupra firei sale pentru a se regasi si totodata a se pierde in universul ideal pe care l-a creat.