Șifonierul, leul și vrăjitoarea - Fișă de lectură
Fisa de lectura pentru romanul fantastic Șifonierul, leul și vrăjitoarea din colectia Cronicile din Narnia de C.S. Lewis. Fisa de lectura cuprinde scurte detalii despre autorul cartii "Șifonierul, leul și vrăjitoarea", datele editoriale si un comentariu literar cu accente de rezumat.
Citeste si rezumatul scurt al cartii Șifonierul, leul și vrăjitoarea.
Rezumat lung Cronicile din Narnia 2: Leul, Vrăjitoarea și dulapul de C. S. Lewis
Autorul şi titlul cărţii: Lewis, C.S., Şifonierul, leul şi vrăjitoarea
Date editoriale: Traducere de Larisa Avram,
Bucureşti, Editura RAO, 1997
Şifonierul, leul şi vrăjitoarea este un roman ficţional scris de Clive Staples Lewis, scriitor și cadru universitar de origine irlandeză. Publicat în 1950, este primul roman din seria Cronicile din Narnia şi cea mai cunoscută carte din această serie.
Romanul este alcătuit din 17 capitole ce formează cele 187 de pagini ale cărţii pe parcursul cărora sunt prezentate aventurile lui Lucy, Susan, Edmund şi Peter în fabulosul tărâm numit Narnia. Cei patru Pevensie descoperă un şifonier fermecat jucându-se “de-a v-aţi ascunselea” în casa de la ţară a unui profesor bătrân. Intrând pe uşa şifonierului, eroii aventurieri părăsesc Londra celui de-al doilea război mondial şi pătrund în impresionantul univers al Narniei. Acest ţinut este unul magic în care animalele pădurii pot vorbi iar pe dealuri colindă făpturi mitologice. Din păcate, ţinutul fermecat Narnia este ţinut în permanenţă sub o iarnă cumplită provocată de Vrăjitoarea Albă, o creatură diabolică. “Ea este cea care are Narnia la degetul mic. Ea a făcut să fie mereu iarnă. Mereu iarnă, dar fără Crăciun.” ( pag. 24). Micii aventurieri, ajutaţi de conducător de drept al Narniei, înţeleptul leu Aslan şi de toate animalele supuse şi loiale lui reuşesc să elibereze tărâmul de sub sclavia glaciară a Vrăjitoarei Albe, cea care îi pietrifica pe toţi cei care nu i se supun.
Iniţial, când Lucy le povesteşte lui Susan şi Peter de tărâmul pe care l-a descoperit intrând în şifonier aceştia credeau că inventează totul, că a luat-o razna. Insistenţa cu care aceasta mărturiseşte ceea ce i s-a întâmplat acolo îi face pe cei doi fraţi ai săi să se îngrijoreze de starea ei mintală şi să apeleze la sfatul bătrânului profesor. În al cincilea capitol al romanului numit “Înapoi în cameră”, profesorul le prezintă propria lui trilemă în legătură cu Lucy: "Există doar trei posibilităţi. Fie sora voastră spune minciuni, fie este nebună, fie adevărul. Ştiţi că ea nu obişnuieşte să spună minciuni şi evident nu este nebună. Pentru moment deci, până când nu vor apărea noi elemente, care să răstoarne raţionamentul, trebuie să pornim de la premisa că spune adevărul." Adevărul este într-un final dovedit şi astfel copii se găsesc prinşi în lumea fabulosului tărâm.
Romanul se prezintă ca poveste clasică întâlnindu-se teme nemuritoare precum lupta dintre bine şi rău, puterea familiei, a speranţei şi curajului. Totuşi, deşi apare ca o fantastică poveste de aventuri pentru copii, romanul Şifonierul, leul şi vrăjitoarea se prezintă şi ca o profundă expresie a religiei creştine. C.S. Lewis s-a reconvertit între 1929 şi 1931 la creştinism iar această experienţă a devenit o sursă constantă pentru a întregii sale opere.
În acest context, originalitatea acestei celebre lucrări literare este dată de faptul că ea reprezintă mai mult decât o simplă lectură pentru cei mici. Astfel, aceasta reprezintă o repovestire a unor evenimente biblice sub forma unei alegorii creştine. Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, ce a venit pe lumea noastră ca să ne poată mântui poate fi asemănat cu leul Aslan care asemenea lui Cristos vine în Narnia ca să sufere şi să moară pentru greşelile unui om şi apoi să reînvie. "Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea" vorbeşte despre provocarea credinţei şi introduce concepte precum moartea ca sacrificiu şi învierea. Un alt capitol important al romanului care reliefează cel mai bine provocarea credinţei este capitolul al XV-lea intitulat „Magia secretă de dinaintea zorilor”. În acest capitol, Susan şi Lucy îngenunchează în iarba udă şi îl plâng pe Aslan care era acum legat şi mort. Acest episod coincide cu momentul în care Isus moare pe cruce iar femeile din jurul său îi plâng moartea.
În definitiv, povestea celor patru fraţi Pevensie care descoperă un univers fantastic angajându-se într-o bătălie impresionantă pentru eliberarea Narniei de sub autoritatea vrăjitoarei cele rele, nu este doar o poveste pentru copii. Această îndrăgită aventură fantastică a secolului XX reprezintă o poveste fără vârstă, izvorâtă din imaginaţia pură a lui C.S. Lewis destinată atât celor mici, cât şi celor mari.
Citeste si rezumatul scurt al cartii Șifonierul, leul și vrăjitoarea.
Rezumat lung Cronicile din Narnia 2: Leul, Vrăjitoarea și dulapul de C. S. Lewis
Fişă de lectură
Autorul şi titlul cărţii: Lewis, C.S., Şifonierul, leul şi vrăjitoarea
Date editoriale: Traducere de Larisa Avram,
Bucureşti, Editura RAO, 1997
Şifonierul, leul şi vrăjitoarea este un roman ficţional scris de Clive Staples Lewis, scriitor și cadru universitar de origine irlandeză. Publicat în 1950, este primul roman din seria Cronicile din Narnia şi cea mai cunoscută carte din această serie.
Romanul este alcătuit din 17 capitole ce formează cele 187 de pagini ale cărţii pe parcursul cărora sunt prezentate aventurile lui Lucy, Susan, Edmund şi Peter în fabulosul tărâm numit Narnia. Cei patru Pevensie descoperă un şifonier fermecat jucându-se “de-a v-aţi ascunselea” în casa de la ţară a unui profesor bătrân. Intrând pe uşa şifonierului, eroii aventurieri părăsesc Londra celui de-al doilea război mondial şi pătrund în impresionantul univers al Narniei. Acest ţinut este unul magic în care animalele pădurii pot vorbi iar pe dealuri colindă făpturi mitologice. Din păcate, ţinutul fermecat Narnia este ţinut în permanenţă sub o iarnă cumplită provocată de Vrăjitoarea Albă, o creatură diabolică. “Ea este cea care are Narnia la degetul mic. Ea a făcut să fie mereu iarnă. Mereu iarnă, dar fără Crăciun.” ( pag. 24). Micii aventurieri, ajutaţi de conducător de drept al Narniei, înţeleptul leu Aslan şi de toate animalele supuse şi loiale lui reuşesc să elibereze tărâmul de sub sclavia glaciară a Vrăjitoarei Albe, cea care îi pietrifica pe toţi cei care nu i se supun.
Iniţial, când Lucy le povesteşte lui Susan şi Peter de tărâmul pe care l-a descoperit intrând în şifonier aceştia credeau că inventează totul, că a luat-o razna. Insistenţa cu care aceasta mărturiseşte ceea ce i s-a întâmplat acolo îi face pe cei doi fraţi ai săi să se îngrijoreze de starea ei mintală şi să apeleze la sfatul bătrânului profesor. În al cincilea capitol al romanului numit “Înapoi în cameră”, profesorul le prezintă propria lui trilemă în legătură cu Lucy: "Există doar trei posibilităţi. Fie sora voastră spune minciuni, fie este nebună, fie adevărul. Ştiţi că ea nu obişnuieşte să spună minciuni şi evident nu este nebună. Pentru moment deci, până când nu vor apărea noi elemente, care să răstoarne raţionamentul, trebuie să pornim de la premisa că spune adevărul." Adevărul este într-un final dovedit şi astfel copii se găsesc prinşi în lumea fabulosului tărâm.
Romanul se prezintă ca poveste clasică întâlnindu-se teme nemuritoare precum lupta dintre bine şi rău, puterea familiei, a speranţei şi curajului. Totuşi, deşi apare ca o fantastică poveste de aventuri pentru copii, romanul Şifonierul, leul şi vrăjitoarea se prezintă şi ca o profundă expresie a religiei creştine. C.S. Lewis s-a reconvertit între 1929 şi 1931 la creştinism iar această experienţă a devenit o sursă constantă pentru a întregii sale opere.
În acest context, originalitatea acestei celebre lucrări literare este dată de faptul că ea reprezintă mai mult decât o simplă lectură pentru cei mici. Astfel, aceasta reprezintă o repovestire a unor evenimente biblice sub forma unei alegorii creştine. Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, ce a venit pe lumea noastră ca să ne poată mântui poate fi asemănat cu leul Aslan care asemenea lui Cristos vine în Narnia ca să sufere şi să moară pentru greşelile unui om şi apoi să reînvie. "Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea" vorbeşte despre provocarea credinţei şi introduce concepte precum moartea ca sacrificiu şi învierea. Un alt capitol important al romanului care reliefează cel mai bine provocarea credinţei este capitolul al XV-lea intitulat „Magia secretă de dinaintea zorilor”. În acest capitol, Susan şi Lucy îngenunchează în iarba udă şi îl plâng pe Aslan care era acum legat şi mort. Acest episod coincide cu momentul în care Isus moare pe cruce iar femeile din jurul său îi plâng moartea.
În definitiv, povestea celor patru fraţi Pevensie care descoperă un univers fantastic angajându-se într-o bătălie impresionantă pentru eliberarea Narniei de sub autoritatea vrăjitoarei cele rele, nu este doar o poveste pentru copii. Această îndrăgită aventură fantastică a secolului XX reprezintă o poveste fără vârstă, izvorâtă din imaginaţia pură a lui C.S. Lewis destinată atât celor mici, cât şi celor mari.
Post a Comment