Două rezumate lungi la Cavalerii florii de cireș - volumul 1 din Cireșarii

Două rezumate lungi la volumul 1 al romanului "Cireșarii" denumit "Cavalerii florii de cireș" de scriitorul Constantin Chiriță. Primul rezumat al volumului "Cavalerii florii de cireș" este de două pagini word, iar cel de-al doilea rezumat lung la volumul 1 al romanului "Cireșarii", are 4 pagini de fisier word. Volumul "Cavalerii florii de cireș" prezintă expediția celor 6 cireșari, care până la urmă au devenit 7.

Vezi si
Caracterizare și prezentare personaje din Cireșarii
Rezumat scurt "Drum bun, Cireșari" - vol. 5 Cireșarii - Constantin Chiriță
Rezumat "Aripi de zăpadă" - vol. 4 Cireșarii - Constantin Chiriță
Rezumat "Roata Norocului" - vol. 3 Cireșarii - Constantin Chiriță
Rezumat lung și scurt la Castelul fetei în alb - volumul 2 din Cireșarii
Două rezumate scurte la Cavalerii florii de cireș - volumul 1 din Cireșarii
Fișă de lectură "Cireșarii" vol 1 - Cavalerii flori de cireș








Rezumat Cireșarii volumul 1 - Cavalerii florii de cireș - de Constantin Chiriță - versiunea 1

Romanul începe descriind slujba ca paznic a lui Moş Timofte. Acesta lucra la liceu de 50 de ani şi suna clopoţelul la ora exactă. Ca întotdeauna avea protejaţi şi nesuferiţi.
Clopoţelul lui Moş Timofte a sunat, iar toţi elevii au ieşit în recreaţie. Unii jucau fotbal, alţii priveau acrobaţiile vlăjganului de clasa a VIII-a, Ursu, iar elevii cei mari se plimbau la umbra castanilor.
Dan, un băiat oacheş şi rotofei, l-a întrerupt pe Ursu din acrobaţii şi i-a spus că Victor îi aşteaptă cu harta la castanul de lângă cişmea. Acesta a plecat spre două fete, Maria şi Lucia şi pornesc toţi trei spre Victor. Harta a ridicat o mare problemă pentru Cireşari: cum vor traversa râurile şi lacurile din peşteră?
Ora următoare, de geografie şi naturale a fost foarte folositoare, deoarece s-a discutat despre lumea peşterilor. Cireşarii au luat notiţe şi au schimbat bilete între ei toată ora, în Alfabetul Morse. Sergiu, care stătea în spatele lui Victor a copiat tot ce a scris el deşi nu înţelegea nimic.
Mai târziu, acasă, Tic încerca s-o convingă pe sora lui, Maria, să-i spună taina Cireşarilor, dar fata cu cozi negre nu se lăsa înduplecată. Peste câteva clipe, au apărut Dan, Victor şi Ursu. Dându-şi seama că prichindelul în spionează, Dan îl trimite pe Tic la Moş Timofte. Acesta însă nu pleacă, deoarece pe poartă au intrat Ionel şi Lucia, care aveau noutăţi. Tocmai au terminat de construit două aparate T.F.F, simple, portabile cu care puteau comunica în peşteră.
O problemă a rămas totuşi nerezolvată: cum vor traversa râurile şi lacurile subterane? Dan le-a dat o idee: Petrăchescu, vânătorul, aveau o barcă de cauciuc, dar ştiau bine că nu le-o va da, aşa că au renunţat.
Tic a renunţat să-i mai spioneze pe Cireşari şi a plecat la Moş Timofte în căutare de un basm grozav cu care să-i uimească pe toţi la şcoală. Moş Timofte ţinea mult la prichindelul ciufulit, aşa că i-a spus o poveste despre o cutie vrăjită.
Ultima zi de şcoală: premierea elevilor în amfiteatrul liceului. Cele două premii speciale, cel de Onoare şi cel Bombă, au fost acordate lui Victor şi Ursu.
Seara, Cireşarii erau în parcul oraşului. Deodată, Maria l-a zărit pe Petrăchescu şi au mers la el cu speranţa că-l vor convinge să le dea barca, însă fără succes.
Acasă, prichindelul cârn a aflat de expediţia ştiinţifică a Cireşarilor, însă nu avea voie să meargă. L-a rugat pe Moş Timofte să-l ajute. Tatăl lui Tic l-a ascultat pe paznicul liceului şi l-a lăsat pe Tic să plece.
A doua zi, dis-de-dimineaţă, Cireşarii au plecat, lăsându-l pe prichindel în urmă. Acesta l-a luat pe Ţombi, şi au plecat spre Peştera Neagră.
În drumul lor, Cireşarii au făcut un popas. Ursu l-a zărit pe Tic şi i-a lăsat mâncare şi un bilet. Cu toate acestea, prichindelul s-a rătăcit.
După ce au ajuns la gura peşterii şi au instalat corturile, Ursu, Dan, Victor şi Ionel au început să-l caute pe Tic şi l-au găsit.
A doua zi, s-au despărţit în două grupe. Prima grupă: Ionel, Victor, Maria şi Tic, care urma să intre în peşteră, iar a doua grupă: Ursu, Dan şi Lucia care trebuia să urce pe coama peşterii şi să-i anunţe pe cei din peşteră de orice cutremur sau prăbuşire.
A doua zi, Cireşarii s-au despărţit. Prima grupă a intrat în peşteră. Toţi au fost uimiţi de frumuseţea stalactitelor şi stalagmitelor. După scurt timp au ajuns la primul lac care era foarte adânc. Au construit o plută din bârne, iar Victor a hotărât să meargă el primul, apoi au traversat toţi. Au mers de-a lungul râului mai mult timp, până ce Tic a găsit o cutie de sardele, două mucuri de ţigară.
Ionel s-a pregătit pentru a lua legătura cu Cireşarii soarelui. Aceştia le-au spus că s-au întânlnit cu Petrăchescu, care vroia, prima oară, să-l împuşte pe Ursu. Apoi şi-au urat “Noroc bun” până la următoarea emisie.
Cireşarii din peşteră au trecut uşor de cel de-al doilea lac şi se apropiau, după hartă, de punctul terminus. Au ajuns la cel de-al treilea lac, un lac foarte mare. Victor spunea că peştera continuă şi că ar trebui să meargă mai departe, însă Ionel dorea să se întoarcă.
În cele din urmă, au hotărât să meargă mai departe. Victor a mers primul, urmat de ceilalţi. Au avut de înfruntat un tunel foarte îngust, dar au trecut cu bine. Ultimul a fost Ticuşor, iar alături de le era credinciosul Ţombi şi aparatul T.F.F. Printr-o întâmplare nefericită, câinele şi aparatul au căzut într-o cascadă.
Îngrijoraţi, au continuat drumul. Din fericire, Tic a găsit barca de cauciuc a lui Petrăchescu şi o cutie, pe care el a considerat-o vrăjită. Au continuat drumul prin beznă.
Ajunşi în grota ascunsă, Petrăchescu şi prietenul lui au fost surprinşi când au văzut că barca dispăruse, şi la fel şi cutia.
Cireşarii soarelui erau foarte îngrijoraţi, deoarece nu au mai aflat nimic de la cei din peşteră şi îşi imaginau tot ce era mai rău.
Petrăchescu şi prietenul său, au reuşit între timp să pătrundă prin tunelul lui Tic şi erau pe urmele Cireşarilor.
Cireşarii soarelui au fost nevoiţi să strângă totul dimineaţa următoare şi să plece spre cabană, deoarece s-a pornit o furtună extraordinară.
În peşteră, Cireşarii au mai găsit o cutie cu un bilet de la Sergiu şi Pompilică. Maria a descoperit secretul lui Tic, iar Ionel era în culmea fericirii, deoarece cutia vrăjită a lui Tic, era, de fapt, un aparat T.F.F cu care puteau să comunice cu cei de afară. Cu toate acestea, Ionel s-a hotărât să se întoarcă, dar a fost prins de Petrăchescu şi de prietenul său. Din fericire, Tic l-a găsit pe Ionel, şi au plecat imediat.
Ionel a reuşit să le trimită celor de afară semnale S.O.S . Cireşarii din peşteră au ajuns la o cascadă, de unde se vedea o rază de lumină. Au hotărât să aştepte sosirea ajutoarelor. Totuşi, trebuiau să fie pregătiţi, în caz că Petrăchescu apare din nou.
Din fericire, Ursu a ajuns înaintea vânătorului şi i-a tras pe Ionel, Maria şi Tic deasupra peşterii unde erau salvaţi. Victor nu a mai avut timp să fie tras de Ursu deasupra peşterii, aşa că s-a ascuns într-o scobitură din pereţii peşterii pentru că venea vânătorul. Acesta l-a văzut pe Victor şi a tras câteva focuri de armă spre el.
Cireşarii au plecat spre cabană, unde îi aştepta Moş Timofte. Petrăchescu a pornit disperat înspre grota ascunsă.
Seara, Ursu a plecat la peşteră pentru a vedea ce s-a întâmplat cu vânătorul. Doi călăreţii l-au întâmpinat mulţumind-i lui şi celorlalţi pentru că au ajutat la prinderea „Expresului negru”.






Rezumat Cireșarii volumul 1 - Cavalerii florii de cireș - de Constantin Chiriță - versiunea 2

      Pompilica si Sergiu merg in camera numita Observatoriu. Acestia au facut o harta. Baietii aveau un bilet pe care Sergiu l-a copiat , dar in alfabetul morselor de la Ciresari. Acum l-au folosit pe Tic (printr-un pariu) sa le scrie alfabetul.
      Acestia au aflat din bilet locul si ziua cand se va face expeditia Ciresarilor in pestera.
      Tic a mers la sora lui, Maria in speranta ca-l va lua si pe el cu ea in expeditie insa, ea nu vroia.
      Dan, Victor si Ursu  au mers la Maria pentru a gasi o solutie cu barca, pentru ca in pestera aveau nevoie de o barca. Dupa putin timp au venit si Ionel si Lucia (in sfarsit erau toti Ciresarii).
      Acestia au gasit solutia in barca lui Petrachescu. Ii propun o inchiriere dar el spune ca numai in august poate.
Tic a mers de aceasta data la mos Timofte pentru a-i spune un basm.
      Acesta i-a spus basmul, iar in acest basm era vorba despre o cutie fermecata care te facea sa dispari, la care micul baiat visa de atunci.
      Urmatoarea zi, se pornesc la Pestera Neagra facand un popas. Au dat de doua drumuri intre care trebuiau sa aleaga. Au intalnit doi ciobani care i-au sfatuit sa se duca pe drumul din dreapta care va lua mai multe ceasuri dar care e mai sigur.
      Ei au votat, insa aproape toti vroiau sa mearga pe drumul din stanga care era mai scurt.
      Au poposit la 500 de metri de pestera. Tic si cainele sau au mers si ei la pestera dar pe celalalt drum. In noapte s-au ratacit, pentru ca s-au abatut de la de la drumul principal, voind sa-l scurteze.
      Ciresarii au pornit in cautarea lui. Tic a ajuns la foc unde Ionel il intampina si i-a dat de mancare. Cand au venit ceilalti ciresari si l-au vazut au fost socati si lau intrebat daca a plecat de acasa cu voie sau fara voie. Au ajuns la concluzia ca a plecat cu voie. Sau hotarat sa-l ia si pe el in expeditie.
      Au tras la sorti si soarta a hotarat ca Ionel, Tic, Victor si Maria sa intre in pestera iar Lucia, Dan si Ursu sa stea afara.
      Nu mult dupa intrarea in pestera au dat de un lac  pe care l-au trecut urmand sa gaseasca paraiasul care i-a scapat de toate grijile.
      Mai tarziu au dat de o cutiuta si doua mucuri de tigara care ii cam nelinisti. Ei au ajuns la concluzia ca inaintea lor si nu de mult au mai trecut cel putin doua persoane.
      Ursu a plecat pe urmele calului de sah. In drumul sau il intalneste pe Petrachescu. Cand il vede pe baiat, nerecunoscandu-l, si-a indeptat pusca spre el. Acestuia i-a stat inima in loc dar, amintindu-si de faima lui , se linisti si il saluta. Petrachescu i-a spus ca, daca nu era el dobora vreo trei becate. El ii mai spune ca aici sunt multe pericole si duhuri. Baiatul i-a zis ca seamana cu unul Buridan. Petrachescu a spus ca va intreba el pe cineva si tot va afla cine e Buridan. Partenerul sau i-a spus ca mai bine sa nu intrebe spunandu-i ca Buridan este un magar. Cand a auzit s-a enervat si a spus ca baiatul trebuie pedepsit.
      Cand  a ajuns baiatul la prietenii sai i-a vazut trudind de zor la aparat. Le-a povestit ce a facut cu Petrachescu. Dupa ce au terminat aparatul s-au uitat la ceas si au remarcat  ca trecuse aproape un ceas de cand trebuiau sa inceapa transmisia.
      Au putut intr-un sfarsit sa vorbeasca transmitandu-si diferite informatii despre Petrachescu.
      Cei din pestera trecura in al doilea lac si il trecura  slujindu-se de pluta. Acest salon era modificat mult, poate cel mai mult, pentru ca harta arata un lac mai mic decat primul dar acesta se facuse mai mare decat primu, aceasta fiind cea mai mare schimbare dintre toate pe care le vazusera.
      Tic a mai gasit pe celalalt lac un smoc de tigara. Ionel a devenit foarte tacut si rar mai bolborasea cate ceva. Tic era insa in cautare si-si cauta cutia vrajita. Victor cauta si el "ceva" parca ceva ce a lasat de mult acolo, Maria insa nu cauta nimic. Ea se plimba visatoare. Victor a mai gasit o tigara fumata pe jumatate. Acestia intrara la banuieli la sfarsit ajungand la concluzia ca Petrachescu este unul dintre vizitatori. Ajung la ultimul salon si totusi nu gasesc nici o barca. Gasesc doar un lac intins  si niste pereti ca niste perdele (unde ar putea fi o buna ascunzatoare pentru cutia fermecata).
      Victor le spune prietenilor lui ca el crde ca pestera nu se termina  aici. Acest lucru ii inspaimanta pe ciresari. Datorita faptului ca apa nu se scurgea prin cotloane, nici unul nu o suge, nici urma de involburare si nici o dara de  de spuma la gura cotloanelor, si totusi apa trebuia sa se scurga undeva. Victor s-a pus pe barca hotarandu-se sa verifice daca pestera se mai continua. Trecusera metri  si zeci de metri  pana cand ciresarii simtira advertismentul pentru tragere a funiei. Toti trag funia si vad incremeniti ca Victor nu se afla pe barca. Simtira cum li se cuorinde spaima, pana cand Tic descoperi un bolovan pe care se afla  un bilet, in care baiatul ii indemna sa vina si ei pe celalalt mal, pentru ca pestera nu se sfarsise.
      Maria a fost urmatoarea care a plecat cu bagajele . Urmatorul a fost Ionel si chiar dupa el Tombi si Tic. Fara sa-si dea seama ciresarii au lasat franghia , iar Tombi cu pluta s-au dus intr-o cascada.
      Acestia s-au hotarat  sa mearga pe drumul  din dreapta nu pe cel cu cascada . Au intrat intr-un tunel in care Ionel a gasit niste pietre paleozolice. Au mai mers un pic si au mai dat de urme de granit. Acestia au inteles ca pestera a fost locuita. Au intrat in primul salon care a fost  mult mai mare, inalt si mai bogat decat celelalte saloane. Aceasta minune semana cu o catedrala subterana. Aici  a avut Tic presimtirea ca va gasi cutia fermecata. Tic cauta prin fiecare scobitura, prin fiecare locusor in care ar fi putut fi ascunsa cutia, pana cand a dat de o adancitura in care si-a bagat mana  si a simtit barca d-lui Petrachescu. Dupa ce s-a julit bine pana sa ajunga la tunelul celalalt sa desumfle barca, ciresarii i-au spus ca nu pot face numic cu ea fara pompa. Acesta dupa o buna cautare a dat de ea intr-o scobitura din stanca, acesta a gasit pompa. Cand a vrut sa coboare a vazut intr-o alta scorbura  ceva stralucitor care ii atrase atentia si care ii facuse inima sa stea in loc. A atins acel ceva si a remarcat cu sufletul la gura ca era chiar cutia fermecata. A luat-o si a bagat-o la pieptul sau. A mers din nou prin scobitura si ciresarii l-au laudat.
      Petrachescu si tovarasul sau povestesc despre ciresari si despre posibilitatea lor de a gasi intrarea secreta la tunelul lor. S-au hotarat sa mearga  si se astupe intrarea in tunel. Cand au ajuns sici insa si-au dat deama ca le-a fost furata cutia si barca. Au pornit nervosi in cautarea unei urme care sa le spuna pe unde au luat-o. Barbosul a dat de sange proaspat din crapatura prin care a trecut Tic. Acesta s-a dus afara sa vada daca nu cumva era cineva care sa fi auzit  cand vor declansa praful de pusca, cand vor vrea sa  sparga scobitura. Din pacate explozia nu a avut nici un efect. Barbosul nu mai putea de nervozitate si izbi cu pumnii  in crapatura prin care Tic intrase. Cativa bolovani s-au desprins dar, locul se putea trece insa cu cateva zgarieturi. Nu i-a pasat insa si a trecut dincolo. Ciresarii soarelui poposira intr-un loc ales de Lucia si anume pe crestetul povarnisului. Acestia asteptau de mai bine de doua ore vre-un semnal de la ciresarii din pestera. S-au hotarat sa mai astepte un semnal urmatoarea zi dimineata la ora 10. Pana atunci insa Dan si Ursu vroiau sa colinde imprejurimile. Dan l-a intrebat pe Ursu cu de nu i-a venit s-o ia de par pe Lucia , dar el nici macar nu se gandea la aceea. La auzul acelor vorbe , Dan a izbucnit si i-a spus ca ce vroia s-o ia in brate si s-o sarute. Ursu nu i-a spus ca asta vroia dar se in ingrijora pentru faptul ca era atat de deprimata pentru cei din pestera ca ii venea sa o ia in brate.
      Dan se mira si merse mai departe. Cand ajunsera la prapastie, Dan dan ridica mana si degetul aratator parca vrand sa-i arate lui Ursu ceva, dar nu fusese aceasta ci acesta vroia  ca nu cumva sa i se faca rau de inaltime.
      Ursu il pune pe Dan sa se catere cu el intr-un copac. Dan a incercat de vreo trei ori  dar tot nu a reusit. Enervat baiatul a mers sa culeaga zmeura. Ursu a auzit-o pe Lucia care vroia sa ajunga si ea la ei. Dan i-a spus ca , cand va trece podul sa nu se uite in jos. Aceasta facu precum i se spuse. Dan insa  cand se intoarse sia dat sema ca in spatele lui tocmai un.... URS!Cand a vazut ursul, baiatul a luat o piatra si i-a dat-o exact in cap. Ursul fugise dupa el mai mult pentru a-l speria dar, cand piatra i se izbi de frunte  se enerva si fugise dupa baiat.
 Acesta fugea in jurul copacului  in care era Ursu ca un iepure. Ursu il vazu si ii daduse franghia ca sa se urce.  Acesta se urca cu o groaza de lupi in copac langa Ursu. Ei au lasat franghia de care se prinda. Apare insa si Lucia care cand vazu ursu incremeni si dupa stigatele lui Ursu si-a dat
seama ca trebuia sa fuga. Ursul a zarit-o si s-a luat dupa ea, dar Ursu a vazut scena si ingrijorat pentru Lucia, l-a mai lovit pe urs odata. Ursul turbat se ia dupa Ursu. El o ia pe Lucia si sare cu ea in prapastie. El s-a rostogolit  si Lucia a lesinat poate pentru prima data in viata ei. Ursu a simtit nevoiea sa o stanga in brate, iar ursul a renuntat la locul de zmeura periculos in care se putea trezi cu o lovitura in cap.
 In cort acestia sunt tacuti pana cand aud o prabusire in pestera. Se linistira curand  cu gandul ca nu era o prabusire din pestera.
      Petrachescu a intrat cu greu in scobitura, dar cand a vazut ursul mai nervos ca niciodata si-a dat seama ca trebuia sa fuga. A incercat din rasputeri sa treaca scobitura dar ursul tot ii prinse caciula si un smoc de suvita de par. Ursul a privit cu dispret caciula si sangele infipte in ghiarele lui. Le mirosi si le arunca cu dispret dupa Petrachescu.
 Ciresarii din pestera au poposit langa apa, pe mal pentru a-si odihni muschii. Somnul a venit destul de greu la ei dar totusi a venit.
      Tic se trezi cand auzi si vazu o fantoma cu cearsaf pe ea . I-a trezit pe toti si le-a spus ce a vazut. Victor si-a dat seama ca nu erau singuri in pestera. El nici macar nu se gandise la fantome ci la faptul ca ei nu erau singuri in pestera. Si-au dat seama ca  cineva ii urmareste si nu cu gand bun. In trei secunde au si fost toti  in barca si au pornit repede spre iesirea din tunel. In cateva minute au ajuns la alta cascada unde s-au hotarat sa mearga pe cealalta  parte. Victor isi  legase sfoara de el. Tic vazuse o cutie de lemn si se repezi la ea, dar Victor fusese mai rapid si o lua inainte sa ajunga el. Tic i-o smuci din mana,  scoase si pe cealalta si o compara.  Maria i le lua si o deschise pe cea de metal. O!Inauntru  era un aparat T. F. F cu care se putea comunica si de pe"luna". In cealalta cutie au gasit un biletel in care Sergiu scrisese ca o luase inaitea lor. Ionel dupa ce a vazut biletul s-a hotarat sa mearga  pe drumul pe care a venit acesta. A plecat singur . Cand a vrut sa se intoarca la ceilalti, nu a mai putut pentru ca Petrachescu si Barbosul l-au capturat, ei fiind cei care i-au speriat cu fantomele. L-au pus intr-un sac si au mers mai departe.
      Afara insa ii asteptau Sergiu si Pompilica . Cei doi s-au dus pe lacu pastravilor si acolo s-au udat ca sa para ca vin de de mult. Ceilalti au plecat in cautarea lui Ionel dar nu l-au gasit.
      Ei au stiut ca Ionel a fost atacat de niste indivizi si  era cert ca erau doi. S-au hotarat sa mearga si sa-l caute. Acestia nu l-au gasit dar, stiau ca unul dintre agresori era Petrachescu. S-au  decis in final sa mearga mai departe.
Nevazandu-i urmele de pantof a lui Ionel, stiau dat seama ca a fost luat pe sus. Ei au plecat prin apa pe unde s-au gasit urmele. Au descoperit diferite urme de pietre. Le-au identificat ca fiind din trei in trei, diferite feluri. . . adicaS. O. S. Au urmarit acaste pietre pana la o stanca unde nu mai erau. Dupa aceasta staca s-au ascuns cei 2. L-au ascuns pe Ionel care era batut si torturat. S-au bucurat dupa ce l-au gasit  si au plecat in goana pe drumul pe care ii duceau drumul suteran. Ionel a pus in functiune aparatele T.F.F. si i-au anuntat pe ciresrii soarelui ca ies pe la cascada Matragunei.
      Ciresarii soarelui au plecat repede in intampinarea celorlalti, mai ales pentru faptul ca erau paziti de moarte. Cei doi au pornit in cautarea pustilor.
      Barbosul l-a intrebat pe tovarasul sau daca nu cumva cunoaste pe cineva pe nume Expresul Negru. Acesta dupa ce a intrebat a ramas traznit. Tovarasul sau dupa ce i-a spus ca el este Expresul Negru a vrut sa-l impuste dar, mai tarziu si-a dat seama ca arma a fost incarcate dar cu gloante goale. El a crezut ca l-a impuscat si atrecut mai departe pentru a-i omori si pe ceilalti.
      Acestia si-au dat seama ca sunt urmariti. Au pornit foarte repede spre iesire, pe raulet in jos. Cand au ajuns la capatul rauletului au remarcat faptul ca aici era o cascada. L-au zarit pe Ursu in fundul unui deal. El a coborat imediat ce i-a vazut. I-a trimis pe ceilalti sa caute funie pentru ca era o prepastie de apoximativ 45m. Funia pe care a avut-o la el nu era de ajuns. A asteptat sa vina si cealalta funie pentru a o adaoga la aceasta, pentru a-i ajuta pe ceilalti ciresari sa scape de pe urmele celor doi.
      Victor s-a urcat intr-o scobitura, in caz ca ei ajung mai repede, pentru a-i arunca in cap bolovani in caz de alerta. Petrachescu a ajuns exact cand Ursu cu greu il trase pe Ionel. Acesta a tras dar nu l-a nimerit in scobura, pentru ca nu avea cu ce sa-l loveasca deoarece gloantele lui erau oarbe, deci inofensive. Ursu i-a ajutat pe toti sa iasa din pestera.
      Mai tarziu , cand Petrachescu vroia sa iasa din pestera, niste calareti l-au astaptat si l-au luat cu ei.
      Ciresarii se intalnesc cu Sergiu si Pompilica si i-au intrebat cum a ajuns cutia si biletul pe care l-au trimis ei la destinatie. Acestia ii spun ca l-au pus in buzunarul lui Ursu si le mai spun ca au gasit si o pluta cu un catel in ea. Cand Tic aude de catel fuge spre el si il ia in brate cazand cu el in apa.
      La sfarsit ciresarii isi povestesc si repovestesc intamplarile prin care au trecut, Tic ramanand cu Mos Timofte si laudandu-se cu expeditia lui.