Hronicul și cântecul vârstelor - rezolvari, rezumat, comentariu

In aceasta pagina gasiti cu raspunsuri la unele intrebari din manualul de limba romana de clasa 5-a pentru fragmentul de text din opera autobiografica "Hronicul și cântecul vârstelor" a scriitorului roman Lucian Blaga. Gasiti si un rezumat scurt la textul "Hronicul și cântecul vârstelor", un comentariu literar si un rezumat la capitolul 5.

Vezi rezumat si comentariu.
Citeste cartea Hronicul și cântecul vârstelor.

Unde și când se petrece întâmplarea prezentată în fragmentul dat?
Pe ulita satului unde locuiau Lúlu Pópii si Adam al Vicii.

Cum i se adresau povestitorului prietenii din copilărie?
Prietenii i se adresau povestitorului strigandu-l Lúlu sau Lúlu Pópii.

Ce profesie avea tatăl povestitorului? Indică secvența din text care te-a ajutat în formularea răspunsului.
Tatăl povestitorului era Popă - Preot. Numele lui Lúlu Pópii spune profesia tatalui sau.

Cine sunt personajele care iau parte la această întâmplare?
Povestitorului Lúlu Pópii si Adam al Vicii.





Ce descoperire a făcut povestitorul?
Povestitorul a descoperit ca zenitul (cerul) il urmareste oriunde s-ar duce.


Descoperirea făcută de povestitor este păstrată în secret o vreme. Identifică, în text, cuvintele și grupurile de cuvinte care demonstrează acest lucru.
- obligat să o păstrez ca un mare secret
nu
- m-aș fi încumetat s-o împărtășesc și altora
- continuam să țin taina sub trei lacăte și șapte peceți

Din ce cauză crezi că secretul i-a fost divulgat lui Adam al Vicii? Motivează-ți răspunsul.
Pentru ca Adam al Vicii era prietenul lui cel mai bun.

Fragmentul se încheie cu întrebarea povestitorului: „de ce nu crapă în două?“ Scrie un text scurt care să reprezinte răspunsul tău la această întrebare.
Cerul nu crapă în două pentru ca el sta pe loc si nu se deplaseaza asa cum isi inchipuia povestitorul.

Ce legătură există între acest text și povestirea Prietenul meu de Ioana Pârvulescu?
În ambele texte este vorba despre prietenie.

Ce parere aveti despre "Hronicul si cantecul varstelor" Lucian Blaga
- Mi-a placut foarte mult deoarece  prezinta copilaria lui Lucian Blaga. Primele cuvinte care le-a rostit au fost la 4 ani. El este supranumit poetul mult ca o lebada.

- Parerea mea este ca scriitorul in acesta carte, si-a revarsat sentimentele, s-a exprimat prin ele spunandu-le tuturor ceea ce simte. O face prin cuvinte precum o fac toti scriitorii care pun suflet atunci cand scriu o poveste sau o poezie.

Scrie rezumatul textului "hronicul si cantecul varstelor" de Lucian Blaga
Lúlu Pópii avea 3 prieteni buni Vasile Bănățeanu, Roman al lui Tudorel și Adam al Vicii care in fiecare dimineata il strigau pentru a iesi la joaca. Cateodata el ii lasa sa strige mai mult pentru ca stia camemei lui ii place. Intr-o zi Lúlu Pópii a realizat ca cerul il urmareste oriunde s-ar duce si s-a hotarat sa tina acest lucru secret. Totusi, intr-o zi ii spune tot prietenului sau Adam al Vicii si acesta realizeaza la randul sau ca si pe el il urmareste cerul. Cei doi se gandesc sa mearga unul intr-o parte si celalalt in alta pentru a vedea daca cerul se rupe. Incercand acest lucru, cei doi observa ca cerul nu s-a crapat ci a ramas la fel ca inainte. Ei raman fara raspuns la intrebarea "de ce nu crapă cerul în două?“.





Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga rezumat capitolul 5
In copilarie, Lucian Blaga credea in povestile mamei sale. El indragea o poveste pe care i-o spunea aceasta, desi il infricosa. Deasemenea, era naiv, deoarece, intr-o zi, a observat ca cerul il urmareste si impreuna cu prietenul sau, au incercat sa-l rupa in doua, dar nu au reusit.

Realizati un comentariu literar la opera Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga
     Citind rezumatul romanului Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga vei afla că opera descrie copilăria și adolescența autorului până în momentul în care acesta îți începe cariera literară. De asemenea, este prezentată perioada maturizării autorului, romanul formând un tablou al vieții autorului.
     „Pe parcursul romanului se relatează drumul lui Blaga de la Lancrăm (satul natal) la Viena, iar apoi întoarcerea în Transilvania.
     Cel mai mic dintr-o familie cu nouă copii, Blaga s-a dovedit a fi și cel mai receptiv. Desigur, observarea acestei calități s-a lăsat așteptată, întrucât o nefirească luciditate se instalase între el și cuvânt. Așadar, rostirea cuvintelor s-a dovedit a fi cel mai dificil început al lui Blaga în decursul primilor pași făcuți în existență. Îngrijorată peste măsură de tăcerea copilului, mama lui l-a dus la doctor, iar acesta a liniștit-o, declarând că nu era nimic în neregulă cu el.
     Pentru Blaga, însă, rostirea cuvântului însemna mult mai mult decât înseamnă, în mod normal, pentru oricare dintre noi. Aceasta reprezenta echivalentul pășirii în viață, iar Blaga nu era pregătit să înfrunte nici existența în forma ei de atunci, ci și-ar fi dorit să se poată întoarce în pântecele mamei sale. El simțea cuvântul ca pe o prelungire a sa, oferindu-i o semnificație deosebită. La vârsta de patru ani, Blaga a vorbit pentru prima dată.”