Fișă de lectură Hanul Ancuței de Mihail Sadoveanu

Fișă de lectură la volumul de pevestiri "Hanul Ancuței" scrisă de prozatorul român Mihail Sadoveanu în anul 1928. Fișă de lectură la cartea "Hanul Ancuței" cu informații despre titlul și autorul operei, despre personaje pe fiecare povestire în parte, temă și structură și specia literară, precum și un rezumat scurt la fiecare dintre cele nouă pozestiri incluse în volum.
În carte sunt 9 povestiri - Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dinspre plopi, Cealaltă Ancuță, Județ al sărmanilor, Negustor Lipscan, Orb sărac, Istorisirea Zahariei  fântânarul - având același cadru al întâlnirilor - coordonatele spațio-temporal.







Fișă de lectură Hanul Ancuței de Mihail Sadoveanu
TITLUL: Hanul Ancuței
AUTORUL: Mihail Sadoveanu
EDITURA : MS;
GRAFICĂ: Dan Herford;
TEMA: ciclul narativ ( siută de povești), poveștiîn ramă  ;
STRUCTURĂ: pe capitole;
SPECIE LITERARĂ:  9 povestiri (Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dinspre plopi, Cealaltă Ancuță, Județ al sărmanilor, Negustor Lipscan, Orb sărac, Istorisirea Zahariei fântânarul) având același cadru al întâlnirilor  (coordonatele spațio-temporal);

SUBIECTUL :
In “Hanu-Ancutei” sunt cuprinse istorisiri complexe impartite in cele noua capitole

Primul capitol este intitulat ”Iapa lui Voda”. Povestitorul acestui capitol este comisul Ionita.  Acesta povesteste o intamplare hazlie. In acest capitor este vorba despre  Voda Mihalache care calatorea  prin tara. Comisul Ionita voia sa i se faca dreptate deoarece un vecin ii taia mereu din ocina parinteasca. Ionita doarea ca acesta sa fie pedepsit. Ionita pleaca la imparatie si spune ca daca nu ii se va face dreptate il pofteste pe stapanul tarii sa ii pupe iapa sub coada. Acest lucru il spunea lui Voda.( Voda era deghizat. )

Al doilea capitol se numeste “Haralambie”. In capitolul acesta este prezentata istoria  unui haiduc ucis chiar de fratele sau. Povestitorul este parintele Gherman. Tatal lui Gherman era chiar Harlambie.





Al treilea capitol se intituleaza “Balaurul”. De data aceasta ca narator este mos Leonte. Acesta reda o istorie de cand era el tanar, cand a vazut un balaur. Mos Leonte ne povesteste  istoria unui boier, pe nume Nastasa Bolomir. Boierul a fost casatorit de multe ori, dar ii mureau sotiile.  Cu ultima sotie nu s-a intamplat asa. Ea devenea pe zi ce trece mai tanara si frumoasa.

Intr-o zi boierul vine la tatal lui Leonte. Boierul dorea sa ii fie dezlegat destinul. Boierul a aflat ca sotia sa il insela cu Alixandrel Vuza. In acel moment boierul s-a enrveat foarte rau si a ordonat sa fie capturat Alixandrel, insa atunci cand Irinuta si iubitul sau vor fi  inconjurati, Irinuta se transforma intr-un balaur si sa il omoare pe Bolomir.

Al patrulea capitol se intituleaza “Fantana dintre plopi”. In acest capitol narator este Neculai Isac. Capitolul cuprinde o poveste de dragoste intre a Isac si o tigancusa. Aceasta tigancusa era obligata de tatal ei sa il ademeneasca pe acesta ca sa ii fure toti bani. Din lupta Isac scapa, dar fara un ochi.

In al cincilea capitol, “Cealalta Ancuta”, este istorisita de mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. De data aceasta intre Todita Catana si o fata de boier pe nume Varvana. Cei doi tineri reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei si continua linistiti povestea de dragoste.

Capitolul al saselea, “Judet al sarmanilor” are ca povestitor pe Constantin Motoc si prezinta viata acestuia. Ne este istorisita o intamplare in care Motoc reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. Se razbuna pe acesta pentru ca nu cu mult timp in urma boierul ii furase sotia.

Al saptelea capitol,”Negustor lipscan” este istorisit de Damian Cristisor. Acest capitol cuprinde informatii despre inventii nemetsti.

Al optulea capitol, intitulat “Orb sarac” este povestirea unui om orb, ce este relatata de el si de batrana ce il ingrijeste.

Ultimul capitol, “Istorisirea Zahariei Fantanaru”, cuprinde o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. Istorisirea cuprinde o poveste de dragoste. Istorisirea incepe cu dorinta unui boier de la Pastraveni, de a crea o fantana in mijlocul  unei paduri pentru ca Voda, cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si hraneasca caii. Aglaita se indragosteste de Ursachi, insa si de aceasta data tatal nu e de acord. Ei se ascund intr-o coliba pregatita pentru Voda, in padure. Ei au urmat sfatul Zahariei Fantanaru si au iesit afara atunci cand domnitorul a aparut. Cei doi  ii povestesc tot si el le da binecuvantarea.

PERSONAJELE:
Iapa Lui Vodā - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță

Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti

Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte

Fântâna dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani

Cealaltă Ancuță - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvara, Costea Căruntu, Todoriță Catana

Județ al sărmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru

Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Graniceri

Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, baba, comisul Ioniță


Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia