Fișă de lectură "Alexandru Lăpușneanul"

Fișă de lectură a nuvelei "Alexandru Lăpușneanul" scrisa de scriitorul roman Costache Negruzzi. O fisa de lectura la celebra nuvela "Alexandru Lăpușneanu" care contine detalii despre timpul si locul unde se petrece actiunea din carte, contine o insiruire a personajelor principale si secundare, si un rezumat sau o povestire  destul de lunga. Fișa de lectură contine si cateva randuri in care autorul ei isi spune parerea personala de spre nuvela "Alexandru Lăpușneanul".

Rezumat "Alexandru Lăpușneanul"








Fișă de lectură "Alexandru Lăpușneanul"

TITLUL: Alexandru Lapusneanul
AUTORUL: Costache Negruzzi
EDITIA: Editura Cartex 2000

I. TIMPUL: 1564        -1569
LOCUL: Moldova secolului al XVI-lea

II. CONTINUT:
„Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…”
        -dupa ce Iacob Euclid, poreclit Despotul, murise de mana lui Stefan Tomsa, iar dupa ce Alexandru Lapusneanu fusese invins de doua ori, se retrasese la Constantinopol
        -el pleaca spre Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata de 7 mii de spahii cu gandul de a-si recapata tronul pierdut din cauza tradarii boierilor
        -Lapusneanul intentioneaza sa faca acest lucru inlaturandu-l de la tron pe Stefan Tomsa.
        -la un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea Tecuciului unde este intampinat de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veverita si spatarul Spancioc si Stroici, acestia vin din partea lui Stefan Tomsa si incearca sa-l intoarca din drum pe Lapusneanu spunandu-i ca poporul nu il vrea
        -insa acesta intelegand ca boierii doar incearca sa-l descurajeze se infurie si le promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul.
        -dupa plecarea celorlalti trei boieri, Motoc,cel care-l vanduse o data pe Lapusneanu, cum l-a vandut si pe Iacov Eraclid, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si il roaga sa intre in Moldova fara armata straina deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor, incearcand sa-l faca sa aiba din nou incredere in el, dar subtil Lapusneanu taindu-i vorbele mieroase cu zicatoarea: “Lupul parul schimba dar naravul ba”
        -domnitorul nu are incredere insa in cuvintele amagitoare ale batranului vornic, ramanand neclintit in hotararea sa
„Ai sa dai sama, doamna!…”
        -Tomsa nefiind pregatit sa se infrunte cu Alexandru fuge in Valahia astfel incat Lapusneanu isi recapata usor tronul
        -devenind domnitor, poporul spera intr-o viata mai buna cu el in timp ce boierii sunt ingroziti
        -dar acesta dezamageste poporul dand foc la toate cetatile Moldovei in afara de Hotin
        -domnitorul lua toate averile boierilor sub tot felul de pretexte, fara ca acestia sa se impotriveasca sau sa macar sa comploteze impotriva lui caci stiau ca vor fi omorati asa cum au fost omorati si alti boieri
        -Alexandru cunoscand-o pe fiica lui Petru Rares, Ruxandra se casatoreste cu ea, casatoria fiind facuta cu ajutorul intereselor comune a celor doi soti
        -zilele treceau astfel incat intr-o zi pe Ruxandra o opri in strada o femeie care ii spuse ca e vaduva ca are 5 copii si ca sotul ei ucide fara mila, si pentru faptele rele facute de sotul ei Ruxandra va plati
        -doamna Ruxandra, ingrozita fiind de faptele sotului sau il roaga pe acesta sa inceteze si obtine promisiunea ca acest lucru se va intampla curand, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica.
„Capul lui Motoc vrem…”
        -dupa ce fusesera anuntati toti boierii de marele ospat ce va fi dat, ei se dusera la mitropolie unde veni si Lapusneanu pentru a asculta slujba dupa care, Lapusneanu cobora si pupa moastele sfantului Ioan
        -in mitropolie el cuvanta in fata boierilor si a poporului spunand ca este timpul sa termine cu toate crimele si ca de acum inainte sa se aiba cu boierii ca fratii
        -acesta este iertat de boieri si de popor, mai putin de boieri : Spancioc si Stroici acestia nefiind luati in seama
        -dupa acel discurs boierii incalecara pe cai si pornira spre palat
        -in interiorul palatului o masa ca-n povesti astepta
        -dupa ce se ospatara Lapusneanu il lovi in cap cu buzduganul pe boierul Veverita in timp ce acesta se inchina in fata lui
        -dupa aceasta incepe un adevarat razboi intre osteni si boieri ramanand dupa batalie o baie de sange
        -poporul, stand la poarta palatului striga in gura mare “Capul lui motoc vrem”, facandu-l pe acesta vinovat pentru cele intamplate
        -domnitorul dadu norodului ceea ce cereau sub forma de cadou de la domnitor
        -asezand capetele boierilor sub forma de piramida dupa rangul fiecaruia Lapusneanu o chema pe Ruxandra care ingrozita lesina.
        -dupa ce-i ucide pe boieri, domnitorul porunceste sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acestia reusesc sa treaca granita nu inainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea inainte de a muri.
„De ma voi scula, pre multi am sa popesc eu…”
        -dupa 4 ani de la acel macel, pe tiran il apuca dorul de a ucide asa ca incepu a ucide din oamenii norodului, peste care pusese stapanire
        -dar il chinuia gandul ca nu a putut sa-i omoare pe cei doi boieri: Stroici si Spancioc, pentru asta trebuia sa        -i supravegheze, astfel incat se muta in cetatea Hotinului unde se inbolnaveste
        -fiind pe patul mortii acesta ceru sa fie popit inainte sa moara, dupa care lesina
        -dupa un timp indelungat isi reveni si ceru ca Ruxandra si fiul ei sa fie omorati, cu toate ca avea mustrari de constiinta
        -moartea lui Lapusneanu a fost pusa la cale de cei 2 boieri care-l otravesc
        -trupul sau a fost dus la manastirea Slatina.

III. PERSONAJE:
PERSONAJUL PRINCIPAL
        -Alexandru Lăpuşneanul

PERSONAJE SECUNDARE
        -Doamna Ruxanda
        -Boierul Motoc

PERSONAJE EPISODICE
        -Spancioc
        -Stroici

PERSONAJUL COLECTIV
        -mulţimea revoltată de „Prostimea rămasă cu gura căscată.”

IV. PARERI PERSONALE:
        -Nuvela “Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569).