Rezumat "Soldățelul de plumb" de Hans Christian Andersen

Rezumat la povestea "Soldățelul de plumb" scrisă de scriitorul danez Hans Christian Andersen. Rezumat scurt la povestirea basm "Soldățelul de plumb" în care este vorba despre un băiețel care de ziua lui a primit de la părinți o cutie cu 25 de soldăței făcuți din plumb. Din păcate plumbul nu ajunsese pentru toți, așa că unul dintre ei nu avea un picior dar stătea și el drept cu pușca în mână....






Rezumat "Soldățelul de plumb" de Hans Christian Andersen
       Un băiat a primit de ziua lui o cutie cu 25 de soldăței de plumb. Erau frați, pentru că toți fuseseră făcuți dintr-o lingură veche. Cum plumbul nu ajunsese, unul dintre ei nu avea un picior. Stătea însă și el drept, cu pușca în mână, ca și ceilalți. Pe masa pe care îi așezase băiatul, erau și alte jucării. Soldățelul de plumb se uita mai ales la un castel din hârtie, cu multe camere, cu un lac închipuit dintr-o oglinjioară.
       În ușa castelului se afla o fetiță, o dansatoare, tot din hârtie. Avea haine frumoase și o panglică albastră pe umeri, ca un șal. Pe panglică era prinsă o stea mare și strălucitoare. Dansatoarea ținea un picior ridicat în sus. Soldățulul crezu că nu are decât un picior, ca el. Tot timpul o privi cu iubire, numai pe ea.
       A doua zi dimineața, copii l-au pus pe marginea ferestrei. Fereastra s-a deschis și soldățelul de plumb a căzut, înfingându-se cu vârful baionetei între două pietre ale drumului. Doi copii l-au găsit și i-au făcut o luntre dintr-un ziar și i-au dat drumul pe apa care curgea vijelios prin șanțul de la marginea drumului.






       Deodată, luntrea a intrat sub un podeț. Acolo a venit un șobolan și i-a cerut actele. Soldățelul de plumb nu i-a răspuns nimic, iar luntrea l-a dus mai departe spre capătul podețului, unde apa se vărsa într-un canal mare. Luntrea se scufundă în apă cu tot cu soldățel, dar el nu ajunse la fund căci l-a înghițit un pește mare.
       Nici nu a apucat să se obișnuiască cu întunericul din burta peștelui, că văzu deodată izbucnind o fâșie de lumină. Intâmplarea făcuse ca peștele să fie prins și dus la piață, de unde fusese apoi cumpărat și adus chiar pe masa din bucătăria casei lui. Femeia care spintecase peștele l-a dus să îl arate tuturor. Atunci, el a văzut-o din nou pe dansatoarea cea micuță. Deodată, un băiat a luat soldățelul de plumb și l-a aruncat în foc, iar un curent de aer o luă și pe fetița de hârtie și o duse pe jeratic, lângă el.
       Dimineata, când servitoarea a scos cenușa din sobă, a găsit numai o inimioară de plumb, iar lângă ea, era steaua fetiței, arsă și neagră, ca tăciunele.



Niciun comentariu