Comentariu Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu
Comentariu la povestirea "Iapa lui Vodă" scrisă de celebrul scriitor român Mihail Sadoveanu și inclusă de acesta în volumul de povești Hanul Ancuței (Hanu-Ancuței) publicat în anul 1928. Comentariu lung de două pagini la povestirea "Iapa lui Vodă" în care este vorba despre Comisul Ioniță care povestește cum în tinerețea luis-a oprit la Hanul Ancuței în drumul lui spre Vodă. El mergea la acesta să caute dreptate într-o problemă legașă de pământurile moștenite de el.
Comentariu Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu
Sadoveanu este considerat un titan al literaturii române pe care a înzestrat-o cu peste 100 de volume, dintre care amintim: Hanul Ancutei,Neamul Soimărestilor, Fratii Jderi, Baltagul,etc.
Povestirea „Iapa lui Vodă”, ocupă prima pozitie în volumul „Hanul Ancutei”, publicat în 1928. Hanul este plin de călători,dintre care unii povestesc întâmplări deosebite, adunate în această carte sub titluri diferite,cum ar fii:Fântâna dintre plopi,Cealaltă Ancută.
Unul dintre călători este comisul Ionită din Drăgănesti,care povesteste o întâmlare trăită de el, intitulată „Iapa lui Vodă”.
Din acest cal cunoscut de însusi domnul Mihalache Sturza ,provenea calul său slab,ciudat, la care se uitau uimiti ceilalti călători.Titlul anticipează deci, subiectul povestirii, neavând alte semnificatii greu de descifrat.
Textul apartine genului epic,deoarece autorul îsi povesteste întâmplarea prin intermediul personajelor care fac actiunea,iar modul principal de expunere este naratiunea. Există cele 3elemente specifice operei epice: naratorul, actiunea si personajele.
Naratorul este autorul care relatează faptele la persoana 1,fiind si personaj al actiunii ,numit personaj narator. De aceea textul capătă caracter subiectiv,faptele reale fiind trecute prin sensibilitatea si imaginatia autorului.
Actiunea este structurată în 2 planuri:
Primul este planul prezentului care infătisează vestitul han al Ancutei plin de călători în care,pe lângă mâncarea gustoasă si vinul vechi de Moldova, oamenii ascultă întâmpăari iesite din comun, petrecute demult.
Al 2-lea plan este planul trecutului, în care apare acelasi han, dar hangită este cealaltă Ancută,iar comisul Ionită este mult mai tânăr, are un alt cal devenit celebru, prin faptul că fusese cunoscut de însusi domnul Mihalache Sturza.Acest procedeu narativ al insertiei unei povesti în interiorul altora, se numeste povestire în ramă, sau povestirea cu sertare,si a fost preluat din tehnica cinematografică.Povestirea introdusă în povestorea ramă este anuntată prin formule specifice de genul:
Asta-i o poveste pe care am sa v-o spun... Dacă veni vorba, am să vă povestesc...
Continutul de idei cuprinde faptele relatate în ordine cronologică si în mod gradat structurat în cele 5 momente ale actiunii.
Expozitiunea:fixează locul,timpul si personajele acsiunii.
La hanul Ancutei,descris cu multe detalii de autor. Se adună mullti călători,dintre care 9, istorisesc întâmplări de demult, printre care se află si povestirea despre iapa lui Vodă. Povestitorul este comisul Ionită, un călător ce poposise mereu la acest han si a cărui povestire cuprinde fapte petrecute demult în uimirea lui Mihai Vodă Sturza.
Intriga:acest personaj principal,prezent în ambele planuri, întâlneste la han un boier cu care bea o oală de vin,mărturisindu-i un mare necaz al său:era neândreptătit de vecinii săi,de generatii întregi în legătură cu proprietatea asupra unei bucăti de pământ. De accea pornise spre Curtea Domnească cu o ultimă sperantă , aceea ca Vodă să-i facă dreptate.Ba mai mult, s-a lăudat că o să-i spună lui Vodă să-i pupe iapa nu departe de coadă,în caz că Vodă nu-i va face dreptate.
Desfăsurarea actiunii:
Boierul este uimit de cele aflate si se desparte de noul său prieten, părăsind hanul.
La putin timp, comisul Ionită porneste si el spre Iasi, unde ajunge spre seară, urmând ca a 2a zi să fie primit de Vodă. Ajuns în fata acestuia, i se pare cunoscută vocea, apoi si înfătisarea acestuia, recunoscând îndată pe boierul de la han. Pentru o clipă si-a pierdut curajul, dar apoi si-a revenit, încercând să-l convingă prin documente vechi, că are dreptate. Acest moment în care comisul Ionită îsi dă seama că Vodă este boierul de la han, reprezintă punctul culminant al povestirii.
Deznodământ:
Deznodământul este fericit, fiind că Vodă dă dreptate, trimitând un slujbas la Drăgănesti cu poruncă să-si facă rânduială cu pământurile pentru care se judecaseră strămosii comisului. Foarte multumit,comisul Ionită îngenunchiază si sărută mâna măriei sale, dar acesta îl întreabă râzând ce făcea dacă nu-i dădea dreptate. Răzesiul i-a răspuns tot râzând că nu-si ia vorba înapoi. Vodă nu s-a supărat, ci si-a amintit de oala cu vin băută la hanul Ancutei.
Legătura dintre cele 2 planuri este motivul pentru care comisul Ionită a povestit această întâmplare si anume: calul său care avea un aspect ciudat, atrăgând privirea călătorilor, provenea din acea iapă celebră, cunoscută de însusi Vodă Sturza.
Personajele sunt 9 călători opriti la hanul Ancutei, unde fiecare va spune o poveste. Personajul principal al povestirii „Iapa lui Vodă” este comisul Ionită, prezent în ambele planuri, conturat prin toate mijloaele caracteristice:directe si indirecte. Portretu fizic este conturat prin caracterizarea directă făcută de autor prin descriere: „Era un om înalt,cărunt,cu fata uscată si adânc brăzdată”. Detaliile se adaugă succesiv, printr-o însusire de epitete:„Avea mustata tusinată,ochi mititei si negriciosi”. El relatează întâmplarea despre iapa lui Vodă, la persoana 1, pe un ton subiectiv, devenind personaj narator. Din felul cum povesteste se desprind trăsăturile ce alcătuiesc portretul moral. Faptele sale se petrec însă în tineretea sa, iar trăsăturile sunt specifice acestei vârste:„Era curajos,prietenos,spătos,plăcându-i să bea si să stea la povesti cu toti călătorii, era vesel, hotărât, corect, vrând să-si facă dreptatea la care râvniseră si strămosii săi”.
Aceste calităti reies din caracterizarea indirectă, din fapte si vorbele sale si îl vor ajuta să reusească. De aceea Vodă îl apreciază, fiind impresionat de bunul simt al omului din popor care stie să respecte un boier ca el si care este un om plăcut,generos si cu harul povestirii.
Povestirea demonstrată ,marele talent literar al scriitorului Mihail Sadoveanu.
Comentariu Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu
Sadoveanu este considerat un titan al literaturii române pe care a înzestrat-o cu peste 100 de volume, dintre care amintim: Hanul Ancutei,Neamul Soimărestilor, Fratii Jderi, Baltagul,etc.
Povestirea „Iapa lui Vodă”, ocupă prima pozitie în volumul „Hanul Ancutei”, publicat în 1928. Hanul este plin de călători,dintre care unii povestesc întâmplări deosebite, adunate în această carte sub titluri diferite,cum ar fii:Fântâna dintre plopi,Cealaltă Ancută.
Unul dintre călători este comisul Ionită din Drăgănesti,care povesteste o întâmlare trăită de el, intitulată „Iapa lui Vodă”.
Din acest cal cunoscut de însusi domnul Mihalache Sturza ,provenea calul său slab,ciudat, la care se uitau uimiti ceilalti călători.Titlul anticipează deci, subiectul povestirii, neavând alte semnificatii greu de descifrat.
Textul apartine genului epic,deoarece autorul îsi povesteste întâmplarea prin intermediul personajelor care fac actiunea,iar modul principal de expunere este naratiunea. Există cele 3elemente specifice operei epice: naratorul, actiunea si personajele.
Naratorul este autorul care relatează faptele la persoana 1,fiind si personaj al actiunii ,numit personaj narator. De aceea textul capătă caracter subiectiv,faptele reale fiind trecute prin sensibilitatea si imaginatia autorului.
Actiunea este structurată în 2 planuri:
Primul este planul prezentului care infătisează vestitul han al Ancutei plin de călători în care,pe lângă mâncarea gustoasă si vinul vechi de Moldova, oamenii ascultă întâmpăari iesite din comun, petrecute demult.
Al 2-lea plan este planul trecutului, în care apare acelasi han, dar hangită este cealaltă Ancută,iar comisul Ionită este mult mai tânăr, are un alt cal devenit celebru, prin faptul că fusese cunoscut de însusi domnul Mihalache Sturza.Acest procedeu narativ al insertiei unei povesti în interiorul altora, se numeste povestire în ramă, sau povestirea cu sertare,si a fost preluat din tehnica cinematografică.Povestirea introdusă în povestorea ramă este anuntată prin formule specifice de genul:
Asta-i o poveste pe care am sa v-o spun... Dacă veni vorba, am să vă povestesc...
Continutul de idei cuprinde faptele relatate în ordine cronologică si în mod gradat structurat în cele 5 momente ale actiunii.
Expozitiunea:fixează locul,timpul si personajele acsiunii.
La hanul Ancutei,descris cu multe detalii de autor. Se adună mullti călători,dintre care 9, istorisesc întâmplări de demult, printre care se află si povestirea despre iapa lui Vodă. Povestitorul este comisul Ionită, un călător ce poposise mereu la acest han si a cărui povestire cuprinde fapte petrecute demult în uimirea lui Mihai Vodă Sturza.
Intriga:acest personaj principal,prezent în ambele planuri, întâlneste la han un boier cu care bea o oală de vin,mărturisindu-i un mare necaz al său:era neândreptătit de vecinii săi,de generatii întregi în legătură cu proprietatea asupra unei bucăti de pământ. De accea pornise spre Curtea Domnească cu o ultimă sperantă , aceea ca Vodă să-i facă dreptate.Ba mai mult, s-a lăudat că o să-i spună lui Vodă să-i pupe iapa nu departe de coadă,în caz că Vodă nu-i va face dreptate.
Desfăsurarea actiunii:
Boierul este uimit de cele aflate si se desparte de noul său prieten, părăsind hanul.
La putin timp, comisul Ionită porneste si el spre Iasi, unde ajunge spre seară, urmând ca a 2a zi să fie primit de Vodă. Ajuns în fata acestuia, i se pare cunoscută vocea, apoi si înfătisarea acestuia, recunoscând îndată pe boierul de la han. Pentru o clipă si-a pierdut curajul, dar apoi si-a revenit, încercând să-l convingă prin documente vechi, că are dreptate. Acest moment în care comisul Ionită îsi dă seama că Vodă este boierul de la han, reprezintă punctul culminant al povestirii.
Deznodământ:
Deznodământul este fericit, fiind că Vodă dă dreptate, trimitând un slujbas la Drăgănesti cu poruncă să-si facă rânduială cu pământurile pentru care se judecaseră strămosii comisului. Foarte multumit,comisul Ionită îngenunchiază si sărută mâna măriei sale, dar acesta îl întreabă râzând ce făcea dacă nu-i dădea dreptate. Răzesiul i-a răspuns tot râzând că nu-si ia vorba înapoi. Vodă nu s-a supărat, ci si-a amintit de oala cu vin băută la hanul Ancutei.
Legătura dintre cele 2 planuri este motivul pentru care comisul Ionită a povestit această întâmplare si anume: calul său care avea un aspect ciudat, atrăgând privirea călătorilor, provenea din acea iapă celebră, cunoscută de însusi Vodă Sturza.
Personajele sunt 9 călători opriti la hanul Ancutei, unde fiecare va spune o poveste. Personajul principal al povestirii „Iapa lui Vodă” este comisul Ionită, prezent în ambele planuri, conturat prin toate mijloaele caracteristice:directe si indirecte. Portretu fizic este conturat prin caracterizarea directă făcută de autor prin descriere: „Era un om înalt,cărunt,cu fata uscată si adânc brăzdată”. Detaliile se adaugă succesiv, printr-o însusire de epitete:„Avea mustata tusinată,ochi mititei si negriciosi”. El relatează întâmplarea despre iapa lui Vodă, la persoana 1, pe un ton subiectiv, devenind personaj narator. Din felul cum povesteste se desprind trăsăturile ce alcătuiesc portretul moral. Faptele sale se petrec însă în tineretea sa, iar trăsăturile sunt specifice acestei vârste:„Era curajos,prietenos,spătos,plăcându-i să bea si să stea la povesti cu toti călătorii, era vesel, hotărât, corect, vrând să-si facă dreptatea la care râvniseră si strămosii săi”.
Aceste calităti reies din caracterizarea indirectă, din fapte si vorbele sale si îl vor ajuta să reusească. De aceea Vodă îl apreciază, fiind impresionat de bunul simt al omului din popor care stie să respecte un boier ca el si care este un om plăcut,generos si cu harul povestirii.
Povestirea demonstrată ,marele talent literar al scriitorului Mihail Sadoveanu.
Post a Comment